[ VATRĂ ] [ DISCUŢII ] [ LEGĂTURI ] [ MANUALE ] [ TRADUCERI ] [ DICŢIONAR ] [ ARTICOLE ] [ LIMBI ] [ RECENZII ] [ NOUTĂŢI ] [ CONTACT ]

PROMOVAREA  UNUI  SIT  WEB
METODELE  DE  PUNERE  ÎN  EVIDENŢĂ  A  PREZENŢEI  UNUI  SIT  PE  INTERNET
PARTEA 1	PARTEA 2	BLOGURI
1. INTRODUCERE
2. ÎNREGISTRAREA  DOMENIULUI  ŞI  GĂZDUIREA  SITULUI
3. CREAREA  ŞI  ACTUALIZAREA  SITULUI
4. CONŢINUTUL, STRUCTURAREA  ŞI  ASPECTUL  GRAFIC  AL  SITULUI
5. OPTIMIZAREA  SITULUI  PENTRU  INDEXAREA  ADECVATĂ  DE  CĂTRE  MOTOARELE  DE  CĂUTARE

INTRODUCERE
Orice webmaster vrea, fie că o recunoaşte deschis sau nu, ca situl său să fie vizitat de cît mai mulţi internauţi şi dacă se poate, cît mai des. Această dorinţă (care ţine de considerente financiare sau de ego) nu este însă realizabilă decît dacă webmasterul şi toţi ceilalţi implicaţi în administrarea sitului depun un efort constant pentru a menţine conţinutul şi aspectul sitului cît mai aproape de cerinţele internauţilor. Succesul unui sit, ca de altfel al oricărui produs, se datorează în mare măsură şi modului în care este promovat, cu alte cuvinte marketingul este aproape la fel de important ca şi calitatea unui produs. În această lume a internetului încă foarte tînără, experţii în crearea de situri Web sau redactorii de articole interesante nu sînt de obicei şi experţi în marketing. Tocmai din această cauză promovarea eficientă a unui sit web este făcută de cele mai multe ori de către profesionişti. Aceştia îşi oferă serviciile contra cost şi la ei apelează companiile care vor să-şi construiască o prezentă importantă pe internet. Sumele investite în marketingul profesional sînt impresionante şi în permanentă creştere de la an la an. O caracteristică a Internetului este că acesta, în calitatea sa de spaţiu virtual permite oricărui internaut să-şi construiască un sit web, existînd, spre deosebire de spaţiul real, destul loc pentru toată lumea. Mai mult, internautul respectiv nu trebuie să aibă cunoştinţe avansate de limbaj HTML sau să plătească vreun ban pentru locul de pe Internet unde vrea să-şi construiască situl (se exclud bineînţeles cheltuielile legate de conectare şi cele datorate operatorului de telefonie). Există în momentul de faţă poate zeci de milioane de situri în toată lumea, cele mai multe dintre ele aparţinînd unor internauţi obişnuiţi şi nu unor companii sau instituţii. Siturile mici sînt însă potenţiale surse de cîştig material pentru proprietari, pentru că există companii interesate să cumpere spaţiu publicitar chiar şi pe siturile mici, cu condiţia ca acestea să fie vizitate des. Un sit bine făcut şi care şi-a dobîndit deja o "clientelă" de internauţi constantă poate fi la un moment dat cumpărat pentru o sumă importantă de către o companie mult mai mare, existînd în plus posibilitatea ca administratorii sitului să-şi păstreze locurile de muncă pentru a continua să menţină şi să îmbunătăţească situl. Ţinînd cont de faptul că internauţii romani care sînt în acelaşi timp şi webmasteri vor să le fie vizitate siturile, ei trebuie să înveţe să-şi facă singuri activitatea de marketing, pentru că nu au mijloacele financiare necesare pentru apelarea la specialişti. Multe firme rumîneşti care vor să aibă situri web de succes sînt în aceeaşi situaţie, din cauza dificultăţilor financiare neputînd fi luată în discuţie cumpărarea de spaţiu publicitar pe internet sau angajarea unor specialişti în marketing. Greul promovării sitului cade astfel pe umerii webmasterului, transformat peste noapte şi în responsabil cu marketingul. În cele ce urmează vor fi prezentate metodele prin care orice internaut poate să-şi promoveze situl, fără a fi nevoit să apeleze la profesionişti.     Metodele cele mai eficiente de promovare a unui sit sînt următoarele: 1) Optimizarea sitului web pentru indexarea adecvată de către motoarele de căutare 2) Înscrierea sitului în cataloagele de adrese ale portalurilor internaţionale şi rumîneşti 3) Promovarea sitului pe forumurile on-line sau în grupurile de discuţii 4) Participarea la clasamentele siturilor care fac topuri     Înainte de a expune metodele propriu-zise de promovare vor fi prezentate cîteva noţiuni introductive despre siturile web.
ÎNREGISTRAREA  DOMENIULUI  ŞI  GĂZDUIREA  SITULUI  WEB
Pentru a prezenta care sînt modalităţile de promovare a unui sit web vom apela la un exemplu concret. Să presupunem că dorim să construim un sit pentru firma pe care o deţinem. Aceasta pune în vînzare biciclete (noi şi la mîna a doua) şi piese de schimb, dar în acelaşi timp oferă şi servicii de reparare a unor biciclete care au fost vîndute sau nu de firmă. Dorim să alcătuim un sit care să fie mixt, adică să aibă o parte comercială şi una de informare.     Primul pas este să alegem un domeniu pentru situl firmei. Este indicat să cumpărăm un domeniu cu nume sugestiv, de exemplu putem folosi cuvîntul "biciclete" şi să alegem unul din domeniile  http://www.biciclete.ro sau http://www.biciclete.com. Dacă acestea au fost deja cumpărate, putem alege un domeniu care se termină în NET (http://www.biciclete.net), BIZ, etc. În cazul puţin probabil în care toate domeniile au fost deja cumpărate, putem încerca diverse variante de cuvinte compuse, de exemplu "super-biciclete". Numele unui domeniu nu trebuie să conţină spaţii, de aceea dacă vom folosi un cuvînt compus va trebui să folosim o liniuţă pentru a lega părţile sale componente. Al doilea pas care trebuie făcut este să găzduim situl pe un server. Pentru ambele iniţiative expuse mai sus (înregistrarea domeniului şi găzduirea sitului), cel mai indicat este să apelăm la serviciile unei companii specializate. În general furnizorii de servicii internet (cei care oferă acces la internet) propun şi servicii de înregistrare şi găzduire de situri. Dacă dorim să comparăm ofertele mai multor companii, putem să căutăm pe internet pagini care conţin sintagmele: "înregistrare domenii web" şi "găzduire situri web" sau să vizităm secţiunile de legături ale portalurilor rumîneşti sau ale catalogului ODP. De asemenea putem să căutăm sintagmele "web domain registration rumania" şi "web hosting rumania". În cazul în care nu dorim să investim mulţi bani în situl web, dar dorim să avem o prezenţă pe internet, putem să apelăm la variantele gratuite de înregistrare a unui domeniu web şi de găzduire de situri. O  astfel de variantă este recomandată într-o primă instanţă, pentru a nu investi mulţi bani în ceva (prezenţă pe internet) de care nu sîntem siguri că ne va aduce un profit pe măsura sumelor investite. Totul se rezumă la a ne înregistra la unul din numeroasele situri care propun astfel de servicii. Este recomandată citirea în prealabil a Manualului de Găzduire şi Stocare pe Internet, pentru a ne familiariza cu folosirea serviciilor în cauză. Apoi putem să alegem una din ofertele rumîneşti sau străine prezente în pagina Legături Internet, luînd bineînţeles în calcul necesităţile noastre. Să presupunem că alegem oferta HOME.RO şi astfel vom avea la dispoziţie 10 MB spaţiu pentru sit şi posibilitatea actualizării prin FTP. Adresa noastră este http://www.biciclete.home.ro , avînd avantajul că este uşor de reţinut (atenţie, această adresa este fictivă şi este folosită doar în scop de exemplificare, la data scrierii materialului ea nu exista). Majoritatea vizitatorilor vor aprecia situl web dacă este de calitate, indiferent de cine îl găzduieşte. Ca urmare ei vor fi dispuşi să apeleze la serviciile firmei noastre, devenindu-ne clienţi. Totuşi, este preferabil în caz că avem o firmă să apelăm la o companie specializată pentru înregistrarea domeniului şi găzduirea sitului, companie care oferă aceste servicii contra cost. Dacă vom apela la variantele gratuite, unii dintre potenţialii noştri clienţi care ne vizitează situl vor trage concluzia că nu avem o firmă viabilă d.p.d.v. financiar dacă nu ne putem permite costul înregistrării unui domeniu şi găzduirii unui sit web.
CREAREA  ŞI  ACTUALIZAREA  SITULUI  WEB
Crearea unui sit web este o sarcină a cărei dificultate variază în funcţie de complexitatea sitului. Putem alege să ne creăm singuri situl sau să apelăm la serviciile unui profesionist (cunoscut de obicei ca "web designer"). Prima variantă, cea pe care o recomand, prezintă avantajul că este gratuită (dacă nu ţinem cont de munca depusă) şi ne permite să actualizăm situl şi să-l modificăm în ce mod dorim şi cînd dorim. A doua variantă ne scuteşte de efortul, uneori destul de important, de creare şi întreţinere a unui sit web şi ne permite să ne concentrăm asupra conţinutului acestuia.     Dacă dorim să creăm singuri situl, va trebui să învăţăm limbajul HTML şi să învăţăm să folosim un program de editare HTML. Există şi opţiunea (recomandată pentru începători) să folosim un program de editare HTML de tipul VIZINT (vizual-intuitiv), care ne permite să creăm pagini web şi să adăugăm elemente HTML la ele fără să cunoaştem limbajul HTML. Programele de tip vizint sînt numite în limba engleză WYSIWYG ("what you see is what you get" - ceea ce vezi este ceea ce vei obţine) şi ele necesită din partea utilizatorului doar pricepere în aranjarea în pagină a conţinutului acesteia.     Există foarte multe programe de editare HTML, dintre care o parte sînt gratuite. Un program de tipul VIZINT foarte bun atît pentru începători cît şi pentru avansaţi este "FrontPage", produs de firma Microsoft, softul avînd şi o secţiune de ajutor ("help") foarte bine realizată. El este disponibil în suita Microsoft Office, dar poate fi cumpărat şi separat. Alte programe de editare HTML de tipul VIZINT sînt "OpenOffice.org HTML Editor" care este disponibil în suita gratuită OpenOffice.org şi "Trellian WebPage" (necesită înregistrare gratuită pe situl producătorului). Un program de editare HTML de tip clasic (necesită cunoaşterea limbajului HTML) este "AceHTML", disponibil atît în variantă cu plata ("Pro") cît şi în variantă gratuită ("Free" - necesită înregistrare gratuită pe situl producătorului), ambele variante avînd o secţiune de ajutor ("help") detaliată. O listă mai extinsă de programe de editare HTML şi adresele siturilor de unde pot fi descărcate poate fi găsită în Manualul de Găzduire şi Stocare pe Internet . După ce am creat situl, trebuie să-l încărcăm pe serverul care îl găzduieşte. Acest lucru se realizează foarte simplu dacă sîntem familiarizaţi cu programele de tip client FTP. Tot cu ajutorul programelor de acest tip se realizează şi actualizarea sitului (ştergerea unor pagini, adăugarea unora noi, înlocuirea unor pagini cu versiuni mai noi).
CONŢINUTUL,  STRUCTURAREA  ŞI  ASPECTUL  GRAFIC  AL  SITULUI  WEB
Un sit trebuie să aibă un conţinut original, bogat, interesant şi actualizat periodic pentru a deveni popular în rîndul internauţilor. Un astfel de sit va fi vizitat frecvent, chiar dacă aspectul său grafic nu este la cel mai înalt nivel. Alături de conţinutul în informaţie, un rol important îl are şi modul de scriere a materialelor. Acestea trebuie să fie redactate într-un stil uşor de citit, fără fraze excesiv de lungi şi complicate. În mod evident toate materialele trebuie să fie verificate pentru a nu conţine greşeli de ortografie. Aşa cum am mai spus, putem să scriem singuri conţinutul unui sit şi să-l punem în pagină sau putem apela la serviciile unor specialişti. Este recomandat să ne compunem singuri materialele, pentru că astfel putem să le revizuim ulterior introducînd (fără a afecta stilul expunerii) anumite informaţii care nu erau disponibile la momentul scrierii iniţiale. Cu cît vom scrie mai mult, cu atît vom progresa în domeniul expunerii clare a propriilor idei. Dacă socotim că "nu ne pricepem la scris" sau pur şi simplu nu avem timp pentru a scrie şi revizui materialele de pe sit, putem să apelăm la serviciile unor specialişti (de ex. studenţi la filologie sau jurnalistică). Noi putem să le dictăm acestora materialele, iar ei se vor îngriji de partea stilistică a textelor.     Modul de structurare a sitului se referă la navigarea în cadrul acestuia. O navigare uşoară între pagini presupune prezenţa unei bare de navigare, în care să fie prezente alături de pagina gazdă (pagina principală) şi paginile cele mai importante. Toate secţiunile unui sit trebuie să se îmbine armonios în structura acestuia, permiţîndu-se astfel trecerea uşoară de la o secţiune la alta. O structură bună se aseamănă cu structura unui arbore, care ar avea în plus şi nişte conexiuni între ramurile sale cele mai mari.     Pagina gazdă (sau o pagină specială) trebuie să conţină un fel de "cuprins" (tablă de materii) al sitului, cu legături către paginile cele mai importante. Acestea din urmă sînt de obicei pagini care sînt porţi de intrare către secţiuni specializate ale sitului, conţinînd şi ele table de materii cu adresele paginilor web subordonate. De exemplu situl luat anterior ca exemplu trebuie să fie structurat în două părţi mari, cea conţinînd informaţii tehnice şi cea conţinînd detalii despre produsele pe care le avem în vînzare. Partea tehnică a sitului poate să conţină mai multe secţiuni, de exemplu o secţiune în care se prezintă detalii despre componentele bicicletei (angrenaje, frîne, etc.) şi o secţiune dedicată unor metode de întreţinere şi reparare a bicicletelor, ambele secţiuni conţinînd mai multe pagini. Partea comercială poate să conţină o secţiune de prezentare a bicicletelor noi şi a pieselor pe care le avem de vînzare şi o altă secţiune unde sînt prezentate alte servicii pe care le oferim (de ex. vopsire sau personalizare - "customizing" a bicicletei).         Aspectul grafic al unui sit se referă la aşezarea în pagină a materialelor şi la gama de culori folosite. Materialele de pe sit trebuie să fie uşor de citit, adică trebuie să aibă un corp de literă adecvat, să fie scrise pe un fundal plăcut şi odihnitor pentru ochi şi să fie formatate (împărţite în paragrafe, etc.) special pentru o citire uşoară. De asemenea trebuie luată în calcul adăugarea de imagini şi tabele, dacă este necesar acest lucru.     Trebuie evitată cu orice preţ supraîncărcarea cu elemente grafice nenecesare a sitului, pentru că în caz contrar afişarea paginilor devine greoaie. Internauţii din toată lumea au drept caracteristică lipsa de răbdare, ca urmare este foarte probabil să nu aştepte pînă la capăt descărcarea paginii şi să prefere mai degrabă vizitarea unui alt sit. Elementele grafice cu dimensiuni în KB importante (de tipul animaţiilor Flash sau a imaginilor mari) trebuie folosite cu moderaţie şi doar dacă este necesar. Pe de altă parte, autorul unui sit specializat în grafica web poate să pună pe situl sau oricîte animaţii Flash şi imagini doreşte, pentru că situl este cartea sa de vizită şi îi pune în evidenţă talentul.
OPTIMIZAREA SITULUI PENTRU INDEXAREA DE CĂTRE MOTOARELE DE CĂUTARE
1. NOŢIUNI  INTRODUCTIVE  DESPRE  MOTOARELE  DE  CĂUTARE   2. NOŢIUNI  INTRODUCTIVE  DESPRE  OPTIMIZARE   3. OPTIMIZAREA  CONŢINUTULUI  PAGINII  WEB   4. DENSITATEA  CUVINTELOR-CHEIE   5. MARCAJUL  "TITLE" (TITLU  HTML)   6. TITLUL  PROPRIU-ZIS  AL  PAGINII  WEB   7. MARCAJUL "DESCRIPTION" (DESCRIEREA  SUBIECTULUI  PAGINII  WEB)   8. MARCAJUL "KEYWORDS" (CUVINTE-CHEIE)   9. MARCAJUL "ALT" (TEXT  ALTERNATIV)  10. ÎNREGISTRAREA  SITULUI  LA  MOTOARELE  DE  CĂUTARE  11. RANGUL  PAGINILOR  WEB Optimizarea paginilor web este o strategie aplicată de toţi specialiştii în marketingul siturilor web şi se referă la "cosmetizarea" conţinutului paginilor, astfel ca ele să se afle în fruntea listei de pagini care este generată de un motor de căutare atunci cînd un internaut caută paginile ce conţin un anumit cuvînt sau o anumită sintagmă. 1. NOŢIUNI  INTRODUCTIVE  DESPRE  MOTOARELE  DE  CĂUTARE Motoarele de căutare (MC) sînt nişte situri specializate în găsirea rapidă a paginilor web ce conţin cuvintele specificate de internauţii care le folosesc serviciile. Ele au un principiu de funcţionare foarte simplu, care se bazează pe folosirea unui program special numit "crawler robot" (robot tîrîtor), care vizitează periodic paginile web de pe întreg internetul. Robotul tîrîtor culege din fiecare pagină web vizitată nişte date pe care le stochează în baza de date a motorului de căutare. Acest proces se numeşte indexarea paginilor web şi este repetat de fiecare dată cînd o pagină este vizitată, pentru a pune în evidenţă eventualele modificări ale acesteia şi a actualiza baza de date. Atunci cînd un internaut caută paginile web care conţin un anumit cuvînt sau o anumită sintagmă, motorul de căutare apelează la baza sa de date şi alcătuieşte o listă ordonată cu paginile web respective. În această listă, fiecare pagină este prezentată cu : titlul HTML (sub formă de hiperlegătură către adresa paginii), un extras din pagină care să dovedească prezenţa cuvintelor căutate şi adresa web a paginii.     Alcătuirea listei de pagini care conţin o anumită sintagmă este un proces foarte complex, pentru că el implică sortarea paginilor după relevanţa lor. Relevanţa unei pagini se defineşte ca fiind o măsură a calităţii informaţiilor din pagina respectivă cu referire la un anumit cuvînt sau la o anumită sintagmă. Să presupunem că dorim să ne reparăm bicicleta şi ca urmare dorim să găsim situl web al unei firme specializate în această activitate sau un sit care să prezinte detaliat modul de reparare (în cazul în care dorim să facem singuri această operaţiune). Introducem sintagma "reparaţii biciclete" (fără ghilimele) în caseta de text a unui motor de căutare şi aşteptăm rezultatul. Motorul de căutare va investiga în baza sa de date paginile care conţin aceste două cuvinte şi va furniza o listă de, să zicem, cinci sute de adrese de pagini web. Dacă paginile nu ar fi sortate după relevanţa lor ar trebui să le vizităm pe multe dintre ele, ceea ce ar fi foarte dificil, chiar dacă motorul de căutare ne ajută furnizîndu-ne şi titlul paginilor alături de adresa lor.     Motoarele de căutare folosesc nişte algoritmi specializaţi pentru a sorta paginile web în funcţie de relevanţă. Aceşti algoritmi nu sînt infailibili, dar de cele mai multe ori ei reuşesc să ordoneze paginile în aşa fel încît acelea care conţin cea mai multă informaţie să se afle în fruntea listei. Pe scurt, un algoritm trebuie să pună o pagină web care conţine detalii tehnice despre repararea unei biciclete sau o pagină web a unei firme specializate, înaintea unei pagini de pe un forum online care ar conţine următoarea frază : "Am fost cu maşina la un atelier de reparaţii şi în timpul cît ea era pe rampă am vizitat un magazin de unde am cumpărat două biciclete pentru copii". Toate cele trei pagini conţin sintagma căutată, însă pagina din care am dat citatul nu are nici o relevanţă în cazul în care căutăm o firmă care să ne repare bicicleta stricată sau dorim să aflăm detalii tehnice care ne-ar ajuta să ne reparăm singuri bicicleta.     Algoritmii folosiţi de un anumit motor de căutare sînt diferiţi faţă de cei ai altor motoare şi sînt secreţi, pentru că ei îi determină succesul şi în consecinţă viabilitatea economică. Cu cît lista de pagini web este mai bine sortată (în aşa fel încît paginile cu relevanţă mare să fie puse în fruntea listei), cu atît un motor de căutare va fi mai folosit de internauţi şi va putea să vîndă mai multă publicitate. Algoritmii sînt dezvoltaţi şi îmbunătăţiţi constant de către echipe de programatori, cu ajutorul unor lingvişti şi a unor matematicieni specializaţi în statistică. Deşi algoritmii sînt secreţi, specialiştii în optimizarea paginilor web au reuşit totuşi să pună în evidenţă anumite caracteristici ale paginilor web care le fac să aibă o relevanţă mare în "ochii" motoarelor de căutare şi ca urmare să fie plasate în fruntea listei generate de acestea. Totuşi, destul de multe din aceste caracteristici sînt încă obiect de dispută între specialişti, cu privire la importanţa lor atunci cînd algoritmul decide locul unei pagini în listă.     Există un număr mare de motoare de căutare, însă internauţii folosesc în marea lor majoritate cel mult două sau trei. În fapt cel mai frecvent este folosit motorul de căutare numit Google, pentru aproximativ 70 % din căutările de pe internet. Această abordare a căutării informaţiilor pe internet nu este cea mai eficientă, însă foarte mulţi internauţi preferă să folosească un singur motor de căutare din motive de comoditate şi pentru că Google le oferă de obicei liste de pagini în care primele locuri sînt ocupate de pagini cu relevanţă mare. Este recomandată folosirea a cel puţin două motoare atunci cînd căutăm ceva important pe internet. Un motor de căutare foarte bun este Bing, care oferă rezultate la fel de bune şi uneori mai bune decît Google. Evident există şi situaţii în care rezultatele oferite de Google sînt mai bune decît cele oferite de Bing şi tocmai de aceea este bine să le folosim pe amîndouă. Pentru pagini de internet scrise în rumînă, motorul Google.ro este cel mai indicat, el fiind o variantă a motorului Google specializată pentru căutarea de cuvinte şi sintagme în rumînă.     În pagina Legături Internet este prezentată o lista cu motoarele de cautare cele mai bune. Motoarele de cautare se împart în trei categorii : Motoarele care folosesc exclusiv propria bază de date (de ex. Google, Bing, Ask) Motoarele care folosesc exclusiv bazele de date ale altor motoare de căutare Motoarele care folosesc atît propria bază de date, cît şi pe cele ale altor motoare de căutare Există şi o categorie aparte de situri care nu pot fi numite motoare de căutare în adevăratul sens al cuvîntului, dar care îşi pot dovedi şi ele utilitatea. Acestea sînt aşa-numitele motoare integratoare ("clustering engines" sau "metasearch engines") şi sînt reprezentate între altele de ProFusion, Vivisimo şi Dogpile. Dacă introducem în caseta de text de pe aceste situri un cuvînt sau o sintagmă, va fi declanşată căutarea cu ajutorul a cel puţin 5 motoare ( de ex. Google, Bing, Ask, AllTheWeb, Altavista, etc.), iar lista obţinută va fi sortată de motorul integrator şi apoi prezentată nouă. Acest tip de motoare dă rezultate foarte bune şi este recomandată folosirea lor. 2. NOŢIUNI  INTRODUCTIVE  DESPRE  OPTIMIZARE Optimizarea unui sit web pentru a fi indexat adecvat de către motoarele de căutare este un procedeu foarte simplu, însă în acelaşi timp destul de laborios în cazul în care avem un sit cu multe pagini. Ea se referă la alegerea titlului paginilor, la alegerea unor cuvinte-cheie legate de conţinutul fiecărei pagini în parte şi la aranjarea textului în pagină. În general se spune despre orice pagină web că are o anumită temă şi conţine anumite cuvinte-cheie. Tema paginii este subiectul luat în discuţie, iar cuvintele-cheie sînt cuvintele foarte importante (pentru înţelegerea temei dezbătute) care apar în text.     Orice pagină web are o parte vizibilă, care este afişată de explorator ("browser") şi pe care o vedem noi cînd o vizităm. De asemenea, orice pagină web are şi o parte "invizibilă" pentru ochiul uman, care este în fapt vizibilă doar dacă se deschide pagina respectivă cu un editor HTML sau cu un editor de text (de ex. Notepad). Această parte "invizibilă" conţine codul HTML al paginii şi unele marcaje ("tags") folosite în scopul unei indexări adecvate a paginii respective de către motoarele de căutare. Codul HTML al unei pagini poate fi văzut atunci cînd avem pagina afişată în explorator şi facem clic pe meniul "View”, iar apoi pe opţiunea "Source". Va fi lansat automat programul Notepad, în care vom vedea codul HTML.        Să presupunem că pe situl de la adresa http://www.biciclete.home.ro avem o pagină conţinînd mai multe secţiuni, în care expunem cîteva modalităţi simple de reparare a unei biciclete : Înlocuirea unui cauciuc spart, Centrarea unei roţi, Remontarea lanţului căzut, Înlocuirea saboţilor de frînă, etc. Vom discuta în continuare cîteva aspecte legate de optimizarea acestei pagini. 3. OPTIMIZAREA  CONŢINUTULUI  PAGINII  WEB Motoarele de căutare sînt programate să utilizeze în mod optim baza de date obţinută de roboţii tîrîtori (indexatori) care analizează conţinutul paginilor de pe internet. Scopul lor este să prezinte foarte rapid internauţilor liste cu pagini web în care primele locuri să fie ocupate de pagini cu un conţinut informativ şi util pentru tema căutată. Deci algoritmul de sortare a paginilor trebuie să fie foarte bine conceput, pentru că el are rolul de a sorta mii sau zeci de mii de pagini într-un timp foarte scurt şi cu un rezultat care să fie pe placul internauţilor.     Un robot tîrîtor nu vede paginile web aşa cum le văd oamenii, el acordă o importanţă covîrşitoare textului unei pagini, fără a fi impresionat deloc de aspectul ei grafic. Ca urmare, bazele de date ale motoarelor de căutare conţin pagini indexate după conţinutul lor scris şi nu după cel grafic. Acest conţinut scris este cel care dă 70% din relevanţa unei pagini web, restul de 30% fiind dat de optimizarea ("cosmetizarea") paginii web.     Sarcina lingviştilor şi a matematicienilor implicaţi în dezvoltarea motoarelor de căutare a stat tocmai în crearea şi optimizarea unui algoritm care să poată să ordoneze un număr mare de pagini web în funcţie de utilitatea conţinutului lor scris. În mod evident, unele din caracteristicile algoritmului nu sînt uşor de sesizat de către persoanele care nu au lucrat la el. Alte caracteristici pot fi însă deduse analizînd paginile web care apar în mod constant pe primele locuri ale listelor generate de motoarele de căutare.     Este uşor de intuit faptul că algoritmul favorizează paginile web care au un conţinut mai mare de text, pentru că se consideră că aceste pagini conţin multă informaţie, iar internauţii caută în mod special această caracteristică a paginilor web. Nu se ştie precis cum este evaluat de către un anumit algoritm conţinutul de text al unei pagini, dar este foarte posibil să fie luat în calcul numărul de caractere (litere) din pagină, aşa cum a fost calculat de robotul tîrîtor care a indexat pagina. Asta nu înseamnă că paginile umplute cu text pînă la refuz au un succes garantat în ce priveşte aprecierea lor de către motoarele de căutare. Trebuie să ţinem cont şi de alte aspecte, cum este de exemplu calitatea expunerii informaţiilor din textul respectiv.     Paginile cu mult text sînt pe placul algoritmilor de căutare, dar oamenii sînt mai rafinaţi, ei preferă de cele mai multe ori o cantitate rezonabilă de text şi care în plus trebuie să fie interesant, util, bine scris şi formatat în aşa fel încît să fie plăcut de citit. Un alt aspect care nu trebuie neglijat este actualizarea periodică a conţinutului sitului şi adăugarea de noi materiale.     Atunci cînd scriem textul dintr-o pagină trebuie să ne asigurăm că folosim inclusiv sinonime pentru cuvintele-cheie şi de asemenea că folosim şi variante mai puţin folosite ale acestora. De exemplu într-o pagină web care tratează un subiect despre siturile web (găzduire de ex.) trebuie folosit în principal cuvîntul "sit", dar trebuie pusă în paranteză şi varianta "site", încă destul de folosită, deşi este incorectă. În acest fel dacă un internaut va căuta paginile care conţin sintagma "găzduire site web", avem toate şansele ca şi pagina noastră care tratează acest subiect să fie luată în seamă de motorul de căutare pentru includerea pe lista rezultatelor căutării. 4. DENSITATEA  CUVINTELOR  CHEIE (KEYWORD  OCCURENCE / DENSITY) Este în general acceptat de către specialişti faptul că o pagină în care cuvintele cheie apar de mai multe ori în text va fi mai bine plasată pe listă decît o pagină în care cuvintele cheie nu apar decît o singură dată. Dacă un internaut caută paginile relevante care conţin cuvintele "reparare biciclete", acele pagini care conţin de mai multe ori această sintagmă vor fi mai bine plasate decît acelea care nu o conţin decît o dată sau de două ori.     În mod normal atunci cînd scriem un text, cuvintele cheie (cele mai importante) vor apare de mai multe ori în mod natural, pentru că explicaţiile noastre au nevoie de ele. Lingviştii angajaţi de companiile proprietare ale motoarelor de căutare interpretează această apariţie repetată a cuvintelor-cheie ca un semn că pagina respectivă este relevantă pentru informaţii referitoare la cuvintele-cheie în cauză. În consecinţă ei au recomandat programatorilor algoritmilor motoarelor de căutare să facă în aşa fel încît paginile care au o densitate "naturală" a cuvintelor-cheie să fie plasate în fruntea listei.     Densitatea naturală implică repetarea după porţiuni variabile de text, spre deosebire de densitatea "artificială" care implică repetarea cuvintelor-cheie în mod excesiv unele după altele şi care era folosită în mod fraudulos de către unii webmasteri. De exemplu sintagma "reparare biciclete" poate apare în mod natural într-o frază în care se spune : "Firma noastră propune servicii de reparare a bicicletelor la preţuri rezonabile" şi apoi poate apare din nou la o distanţă de unul sau mai multe paragrafe într-o altă frază, în care se spune : "Repararea unei biciclete necesită folosirea atît a unor unelte comune oricărei reparări a unui vehicul, cît şi a unor unelte speciale pentru biciclete".     Aceasta densitate "naturală" este un subiect de dezbatere pentru specialiştii în optimizarea paginilor web, pentru că ei nu au de unde să ştie ce este considerat "natural" şi ce este considerat "artificial" de către lingviştii a căror expertiză a stat la baza creării algoritmilor unui anume motor de căutare. În general se consideră că apariţia într-o pagină de 5-10 ori a cuvintelor cheie la intervale variabile de text este considerată naturală. 5. MARCAJUL  "TITLE" (TITLUL  HTML) Marcajul "Title" este extrem de important, pentru că prezintă motorului de căutare titlul paginii web. Marcajul este vizibil pentru un vizitator uman în bara de titlu a exploratorului (bara de la partea cea mai de sus, colorată de obicei în albastru). Definirea acestui marcaj se face cu orice editor HTML sau cu orice editor de text (dacă lucrăm asupra codului HTML al paginii). Titlul este prezent în codul HTML în forma următoare: <TITLE> Titlul Paginii </TITLE>. Este absolut necesar să alegem un titlu HTML semnificativ pentru pagină, care să conţină nu numai titlul propriu-zis, ci şi o înşiruire a secţiunilor paginii. De exemplu pentru pagina luată ca exemplu mai sus vom alege titlul (fără ghilimele) : "Reparare Biciclete - Înlocuire cauciuc, Remontare lanţ, Înlocuire frîne, Centrare roată", care va apare în această formă în bara de titlu. În codul HTML el va apare în felul următor : <TITLE> Reparare Biciclete - Inlocuire cauciuc, Remontare lant, Inlocuire frine, Centrare roata </TITLE>. Este recomandat ca titlul HTML sa conţină între 5 şi 10 cuvinte.     Toate motoarele de căutare favorizează (pun în primele locuri ale listei generate de ele) paginile web care conţin în titlul HTML cuvintele căutate de un internaut. Dacă un internaut caută cuvintele "reparare biciclete" cu un motor de căutare, paginile web care au în titlul HTML aceste cuvinte (de exemplu pagina de mai sus) vor fi afişate primele pe listă. Raţionamentul este că dacă autorul paginii a pus aceste cuvinte în titlul HTML, relevanţa paginii respective este mai mare decît a uneia în textul căreia se găsesc cele două cuvinte, dar al cărei titlu HTML nu le conţine. O pagină a unui sit web personal, pagină avînd titlul "Hobbyurile mele" ar putea de exemplu să conţină frazele : "Sînt pasionat de mersul pe bicicletă, în special pe bicicletele de teren, pe care le supun la adevărate probe de anduranţă. Am totuşi norocul ca la 50 de metri de casa mea se află un atelier de reparare pentru biciclete". Aceasta pagină va fi inclusă în lista generată de motorul de căutare pentru că ea conţine sintagma căutată ("reparare biciclete"), dar pentru că nu conţine cuvintele căutate în titlul HTML ea nu va fi plasată în partea superioară a listei.     Aranjarea cuvintelor-cheie în titlul HTML are şi ea un rol în locul final din listă al paginii. Atunci cînd denumim ceva avem tendinţa ca părţile esenţiale ale titlului să fie aşezate spre începutul şi nu spre sfîrşitul lui. Această practică, întîlnită în toate limbile, a fost încorporată în algoritmul de determinare a relevanţei unei pagini, folosit de motoarele de căutare. Păstrînd exemplul de mai sus, o pagină web cu titlul HTML : "Reparare Biciclete - Înlocuire cauciuc, Remontare lanţ, Înlocuire frîne, Centrare roată" va fi plasată înaintea unei pagini cu titlul HTML : "Atelier de reparare vehicule cu şi fără motor : automobile, motociclete, biciciclete", din cauza faptului că în primul caz cuvintele căutate sînt plasate la începutul titlului şi sînt aşezate unul după altul.        La alcătuirea unui titlu HTML este bine să luăm în calcul şi cuvintele pe care le folosesc internauţii pentru a ajunge la paginile noastre web. Dacă avem un contor furnizat de un sit specializat în statisticile de accesare a siturilor web, putem să aflăm care sînt cuvintele folosite de internauţi în motoarele de căutare pentru a ajunge la paginile noastre. Pentru a afla care este poziţia paginilor noastre pe listele generate de cele mai populare motoare de căutare, va trebui să mergem pe siturile acestora şi să căutăm noi înşine cuvintele folosite de internauţii care ajung pe situl nostru. În funcţie de rezultatul observat, ne putem modifica titlurile HTML ale paginilor şi chiar titlurile propriu-zise ale acestora pentru a include cît mai multe din cuvintele care sînt folosite în căutări.     Să presupunem că ne-am ales ca titlu HTML pentru pagina care detaliază preţurile pe care le practicăm : "Ofertă de vînzare de biciclete şi de piese noi şi second-hand". Observăm că acest titlu ne situează pe locul 3 în lista de pagini generată la căutarea sintagmei "vînzare biciclete", dar numai pe locul 20 la căutarea sintagmei "vînzare biciclete la preţ convenabil". În acelaşi timp observăm că internauţii ajung la pagina noastră şi după ce au căutat sintagmele "vînzare biciclete la mîna a doua" şi "preţuri biciclete", dar şi în aceste cazuri nu avem o poziţie favorabilă în listele respective. Soluţia este să alegem ca titlu HTML : "Vînzare Biciclete şi Piese - Noi şi la mîna a doua (second-hand); Preţuri convenabile" ceea ce ne va aduce cu siguranţă unul din primele locuri de pe listă şi pentru sintagmele la care pînă atunci nu aveam succesul scontat. Efectul va fi un număr crescut de vizitatori, care pot deveni clienţii noştri.         Dacă nu compunem un titlu pentru pagina web, atunci softul de editare HTML va alege el un titlu, de obicei lipsit de orice relevanţă, ca de exemplu "New Page 1". În această situaţie ne diminuăm şansele ca pagina să ocupe locuri fruntaşe pe listele generate de motoarele de căutare. 6. TITLUL  PROPRIU-ZIS  AL  PAGINII  WEB Titlul propriu-zis al paginii web nu trebuie confundat cu titlul HTML. El este vizibil din explorator şi este de obicei plasat în interiorul paginii, la partea ei de sus, ca un titlu obişnuit de material scris. Importanţa lui este dată de faptul că unele motoare de căutare nu indexează complet conţinutul unei pagini web, ci se rezumă doar la frazele care apar la partea de sus a acesteia.         S-a observat de către unii din specialiştii în optimizarea paginilor web că dacă există un titlu la partea de sus a paginii avem mai multe şanse ca pagina respectivă să ocupe un loc fruntaş în lista generată de un motor de căutare, în cazul în care cuvintele căutate de un internaut se află în titlul respectiv. Ca urmare, pentru a ne creşte şansele ca pagina să aibă un loc bun pe listă este bine să alcătuim un titlu al paginii, pe care să-l scriem eventual cu litere majuscule de dimensiuni mai mari. De asemenea este recomandat ca sub acest titlu să adăugăm o mică descriere a subiectului paginii sau o enumerare a secţiunilor paginii. Există şi posibilitatea să nu folosim nici un titlu pentru pagina web, însă ne diminuăm şansele ca pagina să ocupe locuri fruntaşe pe listele generate de motoarele de căutare. Internauţii care vor să vadă şi alte exemple de titluri HTML şi de titluri propriu-zise de pagina pot examina paginile sitului MUNTEALB. 7. MARCAJUL "DESCRIPTION"  (DESCRIEREA  SUBIECTULUI  PAGINII  WEB) Acest marcaj ne permite să adăugăm o mică descriere a subiectului paginii web, care să fie luată în seamă de motoarele de căutare atunci cînd indexează pagina. Pentru pagina despre repararea bicicletelor el poate fi : <meta http-equiv="description" content="Descrierea unor tehnici simple de reparare a unei biciclete ">. Este recomandat să folosim pentru descriere între 5 şi 20 de cuvinte. Utilitatea acestui marcaj a fost mult diminuată în ultima vreme prin faptul că el nu mai este luat în considerare de marile motoare de căutare (de ex. Google sau Bing). Totuşi este indicat să-l adăugăm la paginile noastre. 8. MARCAJUL "KEYWORDS" (CUVINTE-CHEIE) Acest marcaj ne permite să adăugăm nişte cuvinte pe care le socotim foarte importante în textul paginii web, care să fie luate în seamă de motoarele de căutare atunci cînd indexează pagina. Pentru pagina despre repararea bicicletelor marcajul poate fi : <meta http-equiv="keywords" content="reparare, biciclete, roată, frînă, lanţ, cauciuc, înlocuire, remontare, centrare"> . Este recomandat să folosim între 5 şi 20 cuvinte-cheie pentru fiecare pagină. Utilitatea acestui marcaj a fost mult diminuată în ultima vreme prin faptul că el nu mai este luat în considerare de marile motoare de căutare. Acest lucru se datorează în special faptului că unii webmasteri abuzau de acest marcaj şi scriau între 50-200 de cuvinte-cheie pentru fiecare pagină, deşi majoritatea acestora nici măcar nu erau prezente în text, scopul lor fiind acela de a "păcăli" motoarele de căutare în aşa fel încît paginile respective să apară în cît mai multe liste de căutare. Este indicat să adăugăm acest marcaj (folosit cu moderaţie) la paginile noastre. 9. MARCAJUL "ALT" (TEXT  ALTERNATIV) Aşa cum am spus anterior, roboţii tîrîtori nu indexează imaginile de pe o pagină web, pentru că nu au posibilitatea să analizeze conţinutul grafic. Există însă posibilitatea să semnalăm internauţilor care folosesc motoarele de căutare că avem pe situl nostru unele imagini care fac conţinutul sitului mai interesant.     Vom folosi marcajului ALT, care descrie conţinutul unei imagini în cazul în care exploratorul unui internaut este setat (pentru descărcarea mai rapidă a paginilor) în aşa fel încît să nu fie afişat decît textul unei pagini, nu şi imaginile. Marcajul ALT va arăta astfel : <IMG SRC="DemontareRoata.jpg" ALT="Imagine 1 - Demontarea unei roţi de bicicletă"> la nivelul codului HTML, iar textul situat între ghilimelele de după cuvîntul ALT va apare în locul imaginii. Dacă un internaut caută sintagma "reparare biciclete imagini" este posibil ca pagina noastră să fie în fruntea listei generate de motorul de căutare, tocmai din cauza marcajelor ALT scrise corespunzător. Este indicat să adăugăm acest marcaj la paginile noastre, deşi utilitatea sa în cazul indexării paginilor web de către motoarele de căutare este pusă la îndoială de unii specialişti. Este însă foarte posibil ca acest marcaj să fie luat în seamă de multe din motoarele de căutare, pentru că el este afişat în pagină, spre deosebire de marcajele "keywords" şi "description" care rămîn permanent ascunse vizitatorului uman. Trebuie menţionat că marcajul ALT (dacă a fost adăugat corespunzător) apare nu numai atunci cînd imaginile dintr-o pagină nu sînt randate în explorator (Internet Explorer, Maxthon, Firefox, etc.), ci şi la ducerea cursorului mausului peste imaginile care sînt afişate în pagina afişată de acesta. 10. ÎNREGISTRAREA  SITULUI  LA  MOTOARELE  DE  CĂUTARE În general se consideră că nu este nevoie să ne înregistrăm situl la motoarele de căutare, pentru că acestea îl vor indexa atunci cînd robotul tîrîtor îl va întîlni în "plimbările" sale periodice pe internet. Mulţi webmasteri preferă însă să fie siguri că situl va fi indexat cît mai repede şi atunci apelează la serviciul de propunere de situri prezent la toate motoarele de căutare. Acest serviciu este fie gratuit (de ex. Google, Yahoo, AlltheWeb, Altavista, Gigablast) fie cu plată (Looksmart, Lycos). Dacă situl nostru apare în listele generate de un robot de căutare, nu mai trebuie sa îl inregistrăm, este evident ca paginile sale au fost deja indexate. Fiecare motor de căutare are o pagină specială numită "Add URL" („adaugă adresa unui sit”) sau cu un titlu asemănător ("Submit a Site"). În pagina respectivă scriem într-o casetă de text adresa sitului (de exemplu http://www.biciclete.home.ro) şi în altă casetă un mic comentariu (descrierea sitului sau nişte cuvinte-cheie), apoi apăsăm butonul "Add URL". Nu este nevoie să înregistrăm decît adresa paginii gazdă a sitului. Robotul motorului de căutare va indexa toate paginile sitului pornind de la aceasta. 11. RANGUL  PAGINILOR  WEB (PAGE  RANK) Am lăsat la sfîrşit discuţia acestui aspect extrem de controversat al algoritmului de ordonare a listelor generate de motoarele de căutare. Pentru a înţelege conceptul care stă la baza stabilirii unui rang pentru o pagină web, trebuie să apelăm mai întîi la puţină istorie.     Motorul de căutare Google a apărut în anul 1998 pe o piaţă pe care existau deja cîteva motoare de căutare renumite, ca de ex. Altavista şi Yahoo. Totuşi, în decurs de cîţiva ani Google ajuns de la o cotă de 0% la o cotă de 70% din totalul căutărilor efectuate pe internet. Cauzele acestui succes rapid şi covîrşitor au fost în principal următoarele : 1) Extinderea numărului de pagini web indexate şi 2) Folosirea unui algoritm foarte bun, care pune de cele mai multe ori paginile cele mai relevante pentru o anumită căutare în fruntea listelor generate de Google.    Algoritmul folosit de Google este un prilej permanent de speculaţii pentru specialiştii în optimizarea paginilor web. Aceştia doresc să-i exploateze la maximum caracteristicile, pentru a impune pe primele locuri paginile web ale celor care îi angajează. Unele din criteriile folosite de algoritm pentru a ordona listele în funcţie de relevanţa paginilor au fost discutate mai sus. Despre alte criterii se ştie doar de existenţa lor, însă nu se ştie importanţa pe care o au în determinarea relevanţei unei pagini. Acest lucru este cauzat de faptul că programatorii care concep algoritmul îl îmbunătăţesc permanent, munca lor fiind similară cu munca inginerilor care îmbunătăţesc draiverele plăcilor video pentru a le face să funcţioneze mai eficient. Astfel, unele criterii care aveau iniţial o pondere mare în algoritm îşi pierd cu timpul importanţa, pentru că sînt descoperite criterii mai bune sau pentru că există tendinţa ca ele să fie exploatate în mod necinstit de către unii din specialiştii în optimizarea paginilor web.     Unul dintre criteriile care au adus succesul motorului Google şi care în prezent îşi pierde treptat din importanţă este stabilirea unui rang pentru fiecare pagină web. Creatorii lui Google erau studenţi în momentul în care au depus un patent pentru stabilirea de ranguri pentru paginile web, patent care a stat la baza funcţionării motorului Google. În mediul educaţional (şcoli, licee, universităţi), ca şi în societate în general, un rol important în succesul social al unui individ este determinat de popularitatea sa, adică de simpatia pe care o au ceilalţi faţă de el. Un individ este popular pentru că are nişte calităţi care îl fac să fie apreciat de cei din jur. Din această cauză el este mereu înconjurat de prieteni.     Creatorii lui Google au extrapolat această observaţie şi au aplicat-o la lumea paginilor web. Încercînd să creeze un algoritm mai bun decît cele existente, ei au pornit de la ipoteza că o pagină web plină de conţinut şi utilă este mult mai populară decît alte pagini care tratează acelaşi subiect, dar care sînt mai sărace în conţinut. În mod similar cu un individ popular, şi pagina web populară este "înconjurată" de pagini "prietene", care au în ele legături ("links") către ea. Cu alte cuvinte, cu cît o pagină a unui sit web are mai multe legături către adresa ei în paginile altor situri, cu atît ea este mai populară şi ca urmare putem presupune cu destulă certitudine că este o pagină utilă, plină de conţinut informativ.     Analizînd numărul de legături care sînt îndreptate către adresa unei pagini web, putem să încadrăm pagina respectivă într-un anumit rang. Motorul de căutare Google încadrează paginile în 10 ranguri, începînd cu rangul 0 (cel mai prost), pînă la rangul 10 (cel mai bun). O pagină cu rang 0 nu are nici o legătură îndreptată către ea, în timp ce o pagină cu rang 10 are o mulţime de pagini web care o "recomandă" prin intermediul unor legături. Pentru ca o pagină să fie încadrată într-un rang mare nu este însă suficient să aibă un număr mare de legături îndreptate către ea. Algoritmul ia în calcul şi "calitatea" siturilor pe care se află legăturile. O recomandare (legătură) venită de la un sit important (de ex. Cataloagele Yahoo sau ODP) are mult mai multă greutate decît una venită de la un sit cvasinecunoscut.     Acest criteriu de stabilire a relevanţei paginilor web nu a fost niciodată secret, iar ca urmare unii din specialiştii în optimizarea paginilor web l-au utilizat în mod excesiv şi uneori în mod necinstit pentru a promova paginile web ale celor care îi angajaseră. Programatorii de la Google au devenit conştienţi de acest lucru şi au luat măsuri adecvate pentru a-l contracara, măsuri care au constat în scăderea constantă a importanţei criteriul popularităţii în determinarea relevanţei unei pagini.     Această decizie a celor de la Google a venit pe fundalul scăderii continue a preţurilor pentru echipamentele hardware performante (de ex. servere), care a permis creşterea capacităţii de procesare şi de stocare a informaţiilor (culese din paginile web) în baza de date. În consecinţă, o dată cu trecerea timpului este din ce în ce mai uşor să fie analizat mai temeinic conţinutul paginilor web, cel care trebuie să fie în ultimă instanţă factorul decisiv în determinarea relevanţei acestora. Rangul paginilor bazat pe "popularitatea" lor este folosit în continuare şi este luat în consideraţie atunci cînd se ordonează lista de pagini generată de Google, însă impactul său este mult scăzut faţă de anii de început ai lui Google.     Rangul unei pagini poate fi observat foarte uşor dacă instalăm bara cu unelte ("Google Toolbar") cu opţiuni avansate. El este vizibil sub forma unei linii verzi care se alungeşte progresiv pe măsură ce pagina are un rang mai mare. Ducînd cursorul mausului peste linie putem citi rangul unei pagini vizitate. Datorită faptului că este cel mai folosit motor de căutare, Google stîrneşte în permanenţă discuţii în rîndul specialiştilor (dar şi al nespecialiştilor) cu privire la modul de ordonare a listei de situri web atunci cînd este căutat un anumit cuvînt sau o anumită sintagmă. Algoritmul folosit de Google este secret, însă cîteva aspecte ale acestuia sînt explicate chiar pe situl Google în pagina PageRank Technology. De asemenea creatorii de situri web pot vizita pagina Webmaster Central tot de pe situl Google, pentru a afla cîteva aspecte despre modul în care acest motor de cautare indexează paginile web.
PARTEA 1	PARTEA 2	BLOGURI

[ VATRĂ ] [ DISCUŢII ] [ LEGĂTURI ] [ MANUALE ] [ TRADUCERI ] [ DICŢIONAR ] [ ARTICOLE ] [ LIMBI ] [ RECENZII ] [ NOUTĂŢI ] [ CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic şi anti-latinoman, cel cu î din i şi sînt.

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată în materialul Limba Rumînă în Epoca Informaticii.

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată în Display Properties. Alternativ se poate face clic în Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste opţiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe opţiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificată în aşa fel încît să respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. În Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe opţiunea "Internet Options". În fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifează căsuţa "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasă pe butonul "OK". Se procedează similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se înlătură bifarea.