ÎNTREŢINERE  CALCULATOR

MENTENANŢĂ  PC : DEMONTARE  CARCASA , PLACA VIDEO , HARDISC , MEMORIE , RĂCITOR , PROCESOR

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

INTRODUCERE

    La fel ca şi în cazul oricărui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricărei maşini (de ex. maşina de spălat), perioada de funcţionare optimă este crescută în cazul folosirii unor măsuri de întreţinere aplicate la intervale regulate de timp. Din această cauză proprietarul unui calculator trebuie să fie conştient că un calculator bine întreţinut este un calculator care va funcţiona optim fără a necesită reparaţii şi care va putea fi folosit intensiv fără teama că s-ar putea defecta.

    Cele mai multe aparate electro-casnice au nevoie de nişte proceduri simple de întreţinere care se rezumă la curăţarea lor la exterior şi la unele procedee de întreţinere uşor de realizat (dezgheţarea congelatorului unui frigider, curăţarea filtrului unei maşini de spălat), care nu necesită demontarea aparatelor respective. Întreţinerea corectă a unui calculator este un pic mai complicată pentru că necesită demontarea lui în scopul curăţării adecvate a pieselor componente.

    Procedura de demontare a unui calculator este un pic mai dificilă doar atunci cînd o executăm prima dată şi în plus nu este necesară decît la intervale mari de timp, de exemplu o dată la 6 luni. Decizia de a demonta şi apoi de a reasambla singuri un calculator trebuie luată numai dacă sîntem siguri că vom duce lucrul la bun sfîrşit. Responsabilitatea pentru operaţiile de demontare şi reasamblare cu succes a unui calculator îi revine în întregime aceluia (sau aceleia) care îşi asumă un astfel de proiect. Cel mai important lucru (după cunoştinţele de bază despre componentele unui calculator şi funcţionarea acestuia) care ne poate garanta succesul într-o astfel de iniţiativă este încrederea în forţele proprii.

    Familiarizarea cu procedeele de demontare şi remontare a unui calculator ne va permite ulterior să ne asamblăm singuri un calculator nou compus din piese alese în aşa fel încît să aibă cel mai bun raport preţ-performanţă. Tehnica de asamblare a unui calculator este descrisă în Manualul de Asamblare a unui PC.

    Metodele de întreţinere a unui calculator se împart în două categorii mari : metode de întreţinere a componentelor hardware (procesor, placă video, monitor, etc.) şi metode de întreţinere a componentelor software (sistemul de operare şi softurile instalate, protecţia anti-virus, etc.).

DEMONTAREA  CALCULATORULUI

    În momentul în care ne-am hotărît să demontăm calculatorul, trebuie să fim siguri că avem la dispoziţie cîteva ore fără a fi deranjaţi, în aşa fel încît să nu lăsăm lucrurile pe jumătate terminate. Calculatorul şi monitorul trebuie să fie reci, adică să nu se fi aflat în funcţiune în ziua respectivă sau eventual să fi fost închise de cel puţin o oră. În cazul monitorului acesta trebuie închis complet, nu să fie lăsat în stare de veghe ("stand-by").

    Operaţiunea de demontare se realizează cel mai bine pe o masă şi nu pe jos, pentru că în acest fel ne asigurăm că nu vom călca pe componente. Singurul instrument de care avem nevoie este o şurubelniţă obişnuită cu cap cruce. Este foarte important ca în cursul operaţiei de demontare să fim foarte ordonaţi, adică să punem bine toate componentele dezasamblate. În plus este indicat să avem grijă să nu pierdem şuruburile şi să le punem lîngă piesa pe care au fixat-o, lucru care ne va scuti de timpul pierdut cu căutarea acestora. De asemenea este bine să grupăm piesele demontate pe categorii : unităţi de stocare (hardisc, CD-ROM), plăci de extensie (placă video, modem, etc.), cabluri (cablu de alimentare, cabluri IDE, etc.), periferice (maus, tastatură, etc.) pentru a le avea la îndemînă mai uşor.

    1. DEBRANŞAREA  DE LA  SURSA  DE  CURENT  ELECTRIC

    Trebuie să avem în vedere că scoaterea corectă a unui ştecher (conector) dintr-o priză se face trăgînd de capul ştecherului şi nu de cablul lui.

    Primul lucru pe care trebuie să îl facem este debranşarea calculatorului de la reţeaua de curent electric. Scoatem din priza de curent alternativ ştecherul cablului de alimentare a calculatorului şi apoi scoatem şi conectorul cablului aflat în priza de pe carcasă, de lîngă sursa de alimentare. De asemenea deconectăm de la priza de curent ştecherul monitorului şi ştecherul imprimantei. Aceste manevre nu sînt periculoase, fiind similare cu deconectarea oricărui aparat electric.

    După deconectare apăsăm pe butonul de pornire a calculatorului. Prin această manevră nu intenţionăm să pornim calculatorul, care evident nu mai are alimentare cu curent electric, ci să descărcam condensatorii sursei de alimentare în aşa fel încît aceştia să piardă electricitatea stocată.

    În cursul operaţiunilor de deconectare a perifericelor şi de demontare a carcasei este bine să fim atenţi şi să nu atingem priza de pe carcasa calculatorului la care a fost conectat cablul de alimentare. Dacă o atingem există şansa să ne curentăm datorită electricităţii acumulate în condensatorii sursei de alimentare, care este posibil să nu se fi descărcat complet chiar dacă am folosit manevra de mai sus.  

    2. DECONECTAREA  PERIFERICELOR  ŞI  A  MONITORULUI

        Apucăm pe rînd conectoarele PS/2 (sau USB) ale cablurilor tastaturii şi mausului şi le tragem uşor spre exterior. În mod normal conectoarele ies foarte uşor din prizele PS/2, însă în cazul prizelor USB este uneori nevoie de un efort ceva mai mare şi de multe ori dacă zgîlţîim un pic conectoarele ele vor ieşi mai uşor. Procedăm în mod similar cu conectorul cablului boxelor şi al cablului microfonului, care ies cu mare uşurinţă din prizele respective. Repetăm operaţia şi pentru celelalte periferice pe care le avem instalate, de exemplu pentru joystic. Unele mausuri mai vechi folosesc conectoare cu şuruburi încastrate pentru fixarea la unul din porturile seriale ale calculatorului. În cazul lor deşurubăm şuruburile şi apoi tragem spre exterior conectorul pentru a-l scoate.

    Dacă avem un modem conectat la linia telefonică trebuie să procedăm cu atenţie pentru deconectarea lui. Dacă vom încerca să tragem de conectoarele celor două cabluri care intră în prizele modemului (numite "Line" şi "Phone") nu vom reuşi să le desprindem. Aceste conectoare au un mecanism de blocare simplu, dar eficient. Pentru a le deconecta trebuie să ducem degetele mare şi arătător la limita dintre conector şi cablul telefonic şi să apăsăm în sus pe o lamelă de plastic care se desprinde din conector, în acelaşi timp trăgînd conectorul spre exterior, în aşa fel încît acesta să iasă din priză.

    Pentru a nu rămîne fără telefon pe timpul cît curăţăm calculatorul trebuie să scoatem conectorul aflat în priza telefonică şi să punem în locul lui conectorul care s-a aflat în priza "Phone" a calculatorului. În acest fel am rămas în mînă cu cablul care făcea legatura între calculator şi priza telefonică, cablu pe care trebuie să-l punem bine pentru a reface legătura la reasamblarea calculatorului.

    Conectorul cablului monitorului care intră în priza plăcii video este de obicei fixat în poziţie cu ajutorul unor şuruburi avînd capete de plastic şi care sînt incastrate în conector. Aceste şuruburi se pot deşuruba uşor cu ajutorul degetelor, după care tragem conectorul spre exterior şi acesta iese foarte uşor. Aceeaşi procedură trebuie aplicată şi în cazul imprimantei, care se conectează la portul paralel al calculatorului.    

    3. DEMONTAREA  CARCASEI

    Carcasa calculatorului este formată dintr-o structură metalică de susţinere (pe care se fixează la interior componentele calculatorului), care este acoperită cu doua panouri laterale, un panou superior şi un panou frontal ("faţa" calculatorului). Toate panourile sînt detaşabile, fiind fixate de obicei cu şuruburi metalice sau cu elemente de plastic. Panourile laterale şi cel superior sînt de obicei din metal, iar panoul frontal din plastic. La anumite carcase, panourile laterale şi panoul superior formează un tot unitar, deci se manevrează împreună.

    Toate panourile pe care le demontăm trebuie puse într-un loc ferit, în aşa fel încît să nu călcăm pe ele. Un panou metalic îndoit poate fi eventual îndreptat şi forţat să işi ocupe poziţia la remontarea carcasei, însă aspectul estetic este pierdut într-o mai mică sau mai mare masură.

    Începem prin a dezasambla panourile laterale. Acestea sînt fixate cu mai multe şuruburi de partea din spate a structurii metalice de susţinere. Dupa deşurubare tragem pe rînd panourile înspre înapoi şi ele culisează pînă în momentul în care părăsesc şina pe care se află şi astfel pot fi scoase. Nu este nevoie să scoatem panourile superior şi frontal, dar o putem face dacă socotim că este necesar.

    Panoul frontal este fixat de obicei de structura metalică a carcasei prin nişte dispozitive de plastic foarte simple. Acestea au forma unui mic cilindru gol care este secţionat pe lungime. Cilindrul este introdus într-o gaură a structurii metalice şi fixeaza panoul frontal datorită presiunii pe care o exercită cele doua secţiuni ale sale pe conturul găurii. Dacă apăsăm cu degetele uşor pe cele două secţiuni ale cilindrului şi în acelaşi timp îl împingem dinspre interiorul carcasei spre exterior, îl vom scoate din gaură. Vom repeta operaţiunea cu toate celelalalte dispozitive de fixare ale panoului frontal şi în acest fel îl putem demonta. Trebuie însă să ţinem cont că demontarea acestuia trebuie făcută după ce am deconectat cablurile care fac legătura între butoanele de pe panoul frontal şi placa de bază. În mod normal însă nu este necesar să demontăm panoul frontal.   

    4. DECONECTAREA  CABLURILOR  DIN INTERIORUL CALCULATORULUI

    Înainte de a începe să umblăm la interiorul carcasei este indicat să descărcăm electricitatea statică acumulată în corpul nostru, pentru că este posibil ca aceasta să provoace defecţiuni ale componentelor calculatorului atunci cînd le manipulăm. Electricitatea statică poate fi descărcată dacă atingem cu mîinile o parte din carcasă care nu este vopsită, de exemplu structura metalică de susţinere a componentelor calculatorului. O modalitate folosită de profesionişti este folosirea unei brăţări anti-statice. Aceasta este o brăţară pe care o purtăm la mînă atunci cînd umblăm în calculator şi pe care o conectăm printr-un fir metalic la carcasa acestuia.

    Cablurile aflate la interiorul calculatorului sînt de trei tipuri :

    4.1 Cablurile de conectare de tip ATA a unităţilor de stocare (hardisc, CD-ROM, dischetă) cu placa de bază. Acestea sînt nişte cabluri plate (ca nişte benzi) de culoare gri, avînd la capete nişte conectori laţi, de obicei de culoare neagră. Se apucă conectorul care intră în priza unităţii de stocare şi se trage înspre exterior, de obicei fiind necesar să zgîlţîim un pic conectorul şi eventual să încercăm să-l scoatem mai întîi dintr-o parte a prizei şi apoi din cealaltă. Dacă avem doua unităţi conectate la acelaşi cablu, trebuie să ţinem minte (sau mai bine să notăm undeva) în ce unitate intră conectorul de la mijlocul cablului şi în ce unitate intră cel de la capătul cablului.

    Procedura este asemănătoare şi în cazul conectorilor care intră în prizele de pe placa de bază, cu menţiunea că uneori aceştia sînt fixaţi cu ajutorul unor dispozitive simple de blocare a ieşirii lor. Aceste dispozitive constau în două lamele ataşate la conector care se termină cu nişte "cîrlige" (sau cu un singur cîrlig). Aceste cîrlige se ataşează automat de nişte excrescenţe aflate pe priza de pe placa de bază în momentul în care conectorul este împins complet în priză. Pentru a deconecta cablul va trebui să apăsam uşor cu degetele de la o mînă pe extremităţile superioare ale celor doua lamele şi în acelaşi timp să tragem conectorul înspre exterior cu ajutorul celeilalte mîini.

    În cazul unităţii CD-ROM trebuie să deconectăm şi cablul audio analog care o leagă de placa de bază. Acesta este un cablu subţire care se deconectează extrem de uşor atît de la priza de pe CD-ROM, cît şi de la cea de pe PB.

    4.2 Cablurile de conectare cu sursa de alimentare a unora dintre componentele calculatorului. Acestea ies din sursa de alimentare şi au la capete nişte conectori din plastic de obicei de culoare albă, care intră în prizele de alimentare ale unora din componentele calculatorului (placa de bază, hardisc, unitatea CD-ROM, unitatea de discheta). Conectoarele pentru alimentarea componentelor sînt cel mai greu de scos, deşi nu au nici un dispozitiv special de fixare. Este bine să punem nişte mici etichete pe cabluri după ce le-am deconectat, pentru a ţine minte ce unitate alimenta cu energie fiecare. Aceasta este o măsură de precauţie recomandată în special celor care demontează un calculator pentru prima dată. Conectoarele sînt de diverse tipuri şi sînt standardizate în aşa fel încit nu putem greşi la reasamblarea calculatorului, chiar dacă nu am pus etichete pe cabluri.

    Pentru scoterea conectorilor care se fixează în prizele unităţilor de stocare (în special hardisc şi CD-ROM) este nevoie de răbdare şi de o tehnică specială care constă în zgîlţîirea uşoară a conectorilor şi tragerea lor înspre exterior în planul prizei, nu în jos sau în sus. Unele conectoare ies relativ uşor, însa altele ne pot crea probleme, pentru că sînt fixate foarte puternic. Dacă nu se reuşeşte deconectarea, atunci este bine să folosim o mînuşă de piele în care să ne introducem mîna cu care apucăm conectorul. În acest fel asigurăm o aderenţă mai bună între degetele noastre şi conector şi în acelaşi timp evităm rănirea degetelor. În orice caz trebuie evitată tragerea cu o putere excesivă, pentru că în acest caz putem deteriora priza. De asemenea trebuie să fim atenţi atunci cînd scoatem un conector fixat prea puternic ca mîna noastră să nu lovească din inerţie alte piese ale calculatorului atunci cînd conectorul se va elibera.

    În cazul conectorului pentru placa de bază, acesta are de obicei un mic dispozitiv de blocare constînd dintr-o lamelă de plastic terminată cu un "cîrlig" care se agaţă de o excrescenţă de pe priza de alimentare a PB în momentul în care conectorul a intrat complet în aceasta. Atunci cînd scoatem conectorul din priză va trebui să apăsăm pe lamelă şi după ce "cîrligul" a fost eliberat, să tragem conectorul în sus. Plăcile de bază pentru procesoare Pentium 4 au şi un cablu de alimentare suplimentar al cărui conector este asemănător cu cel pentru priza ATX însă este mai mic. Scoaterea acestuia se face similar cu scoaterea conectorului ATX.

    4.3 Cablurile de conectare ale butoanelor de pe panoul frontal cu placa de bază. Acestea sînt nişte cabluri subţiri care se termină cu nişte conectoare alungite de culoare neagră care intră într-o serie de prize speciale (cu pini) aşezate una în continuarea celeilalte pe o latură a plăcii de bază. Fiecare conector are scris pe el o mică denumire, de ex. PW-ON (pentru butonul de pornire a calculatorului) sau HD-LED (ledul care ne indică faptul că hardiscul are activitate). Conectoarele ies extrem de uşor din prizele lor.

    Este indicat ca înainte de deconectare să notăm pe o foaie de hîrtie ordinea conectoarelor şi poziţia lor, pentru că există riscul ca unele butoane de pe panoul frontal să nu funcţioneze dacă nu am montat corect conectoarele. O schemă a conectoarelor este binevenită şi ne ia doar cîteva minute, chiar dacă avem manualul plăcii de bază pe care putem să îl consultăm la reasamblarea calculatorului.

    5. DEMONTAREA  COMPONENTELOR  HARDWARE  INTERNE  ALE  CALCULATORULUI

    5.1 Placa Video şi Plăcile de extensie. Toate plăcile care se montează pe placa de bază (PB) pot fi demontate folosind acelaşi procedeu.

    Prima operaţiune este scoaterea şurubului care fixează lamela metalică (de pe latura care conţine prizele plăcii) de cadrul metalic al PB.

    A doua operaţiune este valabilă doar pentru placa video (PV). Aceasta este fixată suplimentar cu ajutorul unui dispozitiv de blocare numit "AGP retainer" care este în fapt o clemă de plastic care se poziţionează deasupra unei excrescenţe ("cîrlig") aflată la partea de jos a PV. Rezultatul este blocarea PV în slotul AGP în aşa fel încît PV să nu iasă din slot cu uşurinţă. Clema de obicei este de culoare albă şi are un mic "mîner" pe care trebuie să apasam înspre exteriorul PV (nu în jos) pentru a elibera mica porţiune blocată. Atunci cînd clema a ajuns în poziţie orizontală (de la poziţia verticală iniţială) putem trece la operaţiunea următoare.

    A treia operaţiune se aplică numai pentru plăcile care au o conexiune prin cablu cu PB şi constă în deconectarea acestui cablu. De exemplu placa de reţea are un mic cablu care este conectat la priza WOL ("Wake on LAN") de pe PB. Punem mîna pe micul conector şi tragem în sus, iar cablul va fi deconectat foarte uşor.

    A patra operaţiune este cea de scoatere a plăcii din slot şi se face apucînd cu ambele mîini de porţiuni ale plăcii care nu conţin componente electronice şi apoi trăgînd ferm (dar în acelaşi timp cu delicateţe) în sus. Este posibil să fie nevoie să zgîlţîim uşor placa înainte de a o putea elibera complet.

    5.2 Hardiscul, Unitatea CD-ROM, Unitatea de dischetă

    Unităţile de stocare sînt fixate prin şuruburi în nişte locaşuri ("bays") ale structurii metalice a carcasei, aflate în spatele panoului frontal al acesteia. Va trebui să deşurubăm şuruburile de fixare şi să scoatem cu grijă unităţile respective ţinîndu-le de părţile lor laterale şi avînd grijă să nu le scăpăm din mînă. De obicei locaşurile au nişte ghidaje de susţinere care nu permit unităţilor să cadă atunci cînd au fost înlăturate toate şuruburile. Există însă şi carcase care nu au aceste ghidaje şi deci cel mai bine este să sprijinim cu o mînă unitatea care este deşurubată, în aşa fel încît aceasta să nu cadă.

    Hardiscul şi unitatea de dischetă se scot trăgîndu-le din locaşuri înspre interiorul carcasei. Unitatea CD-ROM se scoate trăgînd-o din locaş înspre exteriorul carcasei. Dacă nu ne-am asamblat singuri calculatorul este indicat să ţinem minte (sau să notăm) care au fost locaşurile în care au fost instalate unităţile, pentru ca remontarea lor ulterioară să decurgă mai repede.

    5.3 Placa de bază

    Placa de bază este fixată prin mai multe şuruburi de una din porţiunile laterale ale carcasei. Va trebui să deşurubăm pe rînd şuruburile şi apoi să ridicăm PB şi să o punem de-o parte, într-un loc ferit. PB nu se fixează direct pe carcasă, şuruburile intră de fapt în nişte piese metalice numite despărţitoare, care şi ele sînt tot nişte şuruburi, avînd însă capul găurit şi filetat. La remontarea PB trebuie să ţinem minte să verificăm dacă aceste despărţitoare sînt bine inşurubate în carcasă, iar dacă unele s-au deşurubat parţial atunci cînd am demontat PB, va trebui să le înşurubăm la loc.

    5.4 Modulele de memorie

    Demontarea modulelor de memorie se realizează mai uşor după scoaterea PB din carcasă, dar se poate realiza şi avînd PB fixată în carcasă.

    Modulele de memorie se prezintă ca nişte plăcuţe subţiri, înalte de 2-3 cm, care sînt fixate de obicei în nişte sloturi de lîngă procesor. Sloturile în care se montează modulele de memorie se caracterizează prin faptul că la părţile laterale au două dispozitive din plastic ("cleme"), care permit fixarea foarte sigură a modulelor de memorie în sloturi. Aceste cleme se pot mişca în sus şi în jos.

     Apăsăm uşor (în jos şi spre exterior) cu degetele mari de la cele doua mîini pe cele două cleme ale unui slot de memorie. La scurt timp conectoarele modulului de memorie vor fi eliberate, iar modulul va "sări" din slotul în care a fost fixat. Apucăm modulul de una din laturile plăcuţei sale şi îl punem bine.

    5.5 Răcitorul Procesorului

    Demontarea răcitorului ("cooler") şi a procesorului se realizează mai uşor după scoaterea PB din carcasă, dar se poate realiza şi avînd PB fixată în carcasă.

    Tehnica descrisă în cele ce urmează este valabilă în principal pentru răcitorul TTC-D5T produs de compania Titan (pentru procesoarele Athlon şi Duron), dar ea poate fi adaptată uşor şi pentru răcitoarele care prezintă eventual mici variaţii constructive faţă de răcitorul Titan.

    Răcitorul este format dintr-un radiator (o structură lamelară construită de obicei din aluminiu, dar care poate avea şi părţi din cupru) pe care este fixat prin şuruburi un ventilator, acoperit de obicei de un mic grilaj metalic fixat prin şuruburi. Radiatorul se fixează cu ajutorul unei cleme de soclul procesorului. Clema în cauză trece prin mijlocul structurii lamelare a radiatorului şi are forma unei lame metalice ale cărei capete sînt indoite în jos. Soclul procesorului are nişte excrescenţe (ca nişte "dinţi" sau ca nişte "cîrlige") de plastic pe două din laturile sale.  Ambele capete ale clemei au cîte trei orificii (găuri), în care trebuie să între "dinţii" ("cîrligele") soclului. Unul din capete este însă articulat, adică el se poate mişca în raport cu corpul clemei (lama metalică). Acest capăt are şi un dispozitiv (un fel de mic mîner) care ne permite să îl poziţionăm cu ajutorul degetelor atunci cînd dorim să îi introducem sau să îi scoatem orificiile din cîrligele soclului.

    Înainte de a trece la demontarea propriu-zisă a răcitorului, se deconectează cablul de alimentare a ventilatorului din priza de pe PB, punînd mîna pe micul conector şi trăgind în sus.

    Ţinem cu mîna stîngă răcitorul, fără a-l apăsa peste procesor. Apoi cu degetele mare şi arătător  ale mîinii drepte va trebui să ţinem mînerul capătului articulat al clemei şi să îl apăsam (cu delicateţe dar ferm) în jos. În momentul în care orificiile capătului clemei au ajuns la nivelul dinţilor (cîrligelor) soclului, "tragem" încet mînerul înspre interiorul soclului. Din cauza faptului că acest capăt este articulat, în momentul în care manevrăm mînerul spre interior capătul care conţine orificiile se va deplasa spre exterior în aşa fel încît dinţii (cîrligele) soclului vor ieşi din orificii. În momentul în care acest lucru s-a întimplat, nu mai aplicăm presiune pe mîner şi capătul articulat al clemei se va elibera. Manevrăm apoi uşor clema (lama metalica) înspre exteriorul soclului, în aşa fel încît orificiile capătului nearticulat al clemei să se elibereze şi ele din cîrligele de pe partea respectivă a soclului procesorului. Această manevră este mult mai uşoară decît cea precedentă şi la terminarea ei ridicăm răcitorul de pe procesor.

    Dupa separarea răcitorului de soclul procesorului, se demontează grilajul ventilatorului înlăturînd şuruburile care îl fixează. Apoi se deşurubează şuruburile care fixează ventilatorul şi se separă ventilatorul de radiator.

    5.6 Procesorul

    Procesorul se prezintă ca o placuţă pe care la partea superioară se găseşte corpul procesorului, iar la partea inferioară se găsesc contactele metalice (numite pini - "ace") care fac după montare legătura cu placa de bază. Procesorul este fixat într-un locaş numit "socket" (soclu) care este construit din material plastic şi are o multitudine de mici găuri pe suprafaţa sa, în care trebuie să între pinii procesorului. Soclul este construit din două părţi, una superioară şi una inferioară. Găurile de pe partea superioară sînt uşor decalate faţă de cele de pe partea inferioară, în aşa fel încît nu vom putea să demontăm procesorul decît după ce aducem găurile pe aceeaşi linie.

    Soclul procesorului are pe una din părţile laterale un braţ metalic. Rolul acestuia este să permită fixarea procesorului în soclu şi apoi să "zăvorască" contactele (pinii) acestuia. Pentru a demonta procesorul trebuie să ridicăm braţul metalic. Pentru aceasta prindem capul braţului metalic cu degetele şi îl tragem uşor înspre exterior şi apoi îl ducem în sus pînă cînd braţul se află în poziţie verticală. Observăm că partea superioară a soclului procesorului a culisat în timpul ridicării braţului metalic în aşa fel încît acum este permisă demontarea procesorului. Apucăm cu degetele laturile plăcuţei procesorului şi o tragem în sus. Aceasta va ieşi foarte uşor din soclu. Procesorul este cea mai importantă piesă a calculatorului, deci trebuie să fim atenţi unde îl punem, pentru a nu-l deteriora din greşeală.

    5.7 Sursa de Alimentare

    Sursa de Alimentare este fixată cu ajutorul a patru şuruburi de partea din spate a carcasei. Este indicat să ţinem carcasa în poziţie culcată (sau în poziţie inversată, cu susul în jos) atunci cînd trecem la operaţiunea de deşurubare sau eventual să susţinem sursa cu o mînă pentru ca să nu cadă.   

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic, anti-latinoman şi getodacofil, cel cu î din i şi sînt.

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată în materialul Limba Rumînă în Epoca Informaticii.

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/