UTILIZARE  WINDOWS  ME  ŞI  WINDOWS  XP

FOLOSIRE  PC : 

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

PARTEA 4

PARTEA 5

PARTEA 6

PARTEA 7

PARTEA 8

FOLOSIREA  UNITĂŢII  CD-ROM

    CD-ROM/DVD-ROM ("CD/DVD read only memory" - CD/DVD obişnuit) sînt CD/DVD-urile care pot fi doar citite, de pe care se pot transfera date, dar pe care nu se pot scrie alte date în afara celor deja existente. Acest discuri sînt fabricate folosind două metode şi anume: metoda matriţării şi metoda arderii. Matriţarea implică folosirea unei matriţe (model - tipar) pentru inscripţionarea datelor pe discuri şi este utilizată pentru fabricarea unor cantităţi mari de discuri. Aceasta metodă este folosită pentru discurile originale ale softurilor sau pentru discurile care însoţesc revistele sau cărţile. Metoda "arderii" implică folosirea unei raze laser pentru inscripţionarea datelor pe discuri şi este folosită pentru fabricarea unor cantităţi limitate de discuri. Aceasta metodă este folosită pentru discurile pe care utilizatorii îşi crează copii de siguranţă ale datelor de pe calculator sau pentru discurile folosite pentru stocarea de file diverse (de ex. file muzicale în format mp3, filme, etc.). Pentru a putea folosi discurile este nevoie de o unitate CD/DVD-ROM montată în calculator.

    CD-R/DVD-R ("CD/DVD recordable" - CD/DVD inscriptibil) sînt discurile virgine ("blank") care pot fi inscripţionate o singură dată. Metoda de inscripţionare este cea prin "arderea" cu o rază laser. În momentul în care discul a fost inscripţionat cu nişte date el se transformă în CD/DVD-ROM, pentru că o altă inscripţionare nu mai este posibilă. Acest tip de discuri este foarte popular în rîndurile utilizatorilor de calculatoare, pentru că le permite să-şi creeze singuri discuri la un preţ foarte mic. Pentru a putea inscripţiona discurile de tip CD/DVD-R este nevoie de o unitate CD/DVD-RW montată în calculator. O astfel de unitate funcţionează şi pe post de unitate CD/DVD-ROM, adică poate citi orice fel de discuri, indiferent de modul lor de inscripţionare.

    CD-RW/DVD-RW ("CD/DVD rewritable" - CD/DVD reinscriptibil) sînt discurile care pot fi inscripţionate de mai multe ori la rînd. Datele scrise pe un CD/DVD-RW pot fi şterse în întregime şi înlocuite cu altele, acest ciclu putîndu-se repeta de un număr mare de ori. Metoda de inscripţionare este cea prin "arderea" cu o rază laser. Acest tip de discuri este folosit în special pentru crearea repetată de copii de rezervă ale datelor importante de pe un calculator. Preţul lor este însă mai mare decît al discurilor de tip CD/DVD-R. Pentru a putea inscripţiona discurile de tip CD/DVD-RW este nevoie de o unitate CD/DVD-RW montată în calculator. O astfel de unitate funcţionează şi pe post de unitate CD/DVD-ROM, adică poate citi orice fel de discuri, indiferent de modul lor de inscripţionare.

    Manipularea discului trebuie să se facă cu atenţie pentru a nu zgîria discul şi pentru a nu-l scapă din mînă. Se deschide carcasa discului şi apoi se apasă (uşor) cu degetul mare pe dispozitivul de fixare (rozeta centrală) pentru a-l mobiliza. Apucarea discului trebuie să se facă punînd degetele mîinii pe marginile lui, în aşa fel încît pulpele degetelor să nu vină în contact cu suprafaţa discului.

    Introducerea unui CD sau DVD într-o unitate optică se face foarte simplu. Utilizatorul apasă pe butonul de ejectare a sertarului unităţii şi după ce acesta din urmă a ieşit, utilizatorul poziţionează discul în sertar şi apasă butonul de introducere a sertarului în unitate. Din acest moment unitatea citeşte discul, iar utilizatorul poate accesa datele cu ajutorul interfeţei puse la dispoziţie de producătorul discului sau le poate accesa din interiorul Windows Explorer.

    Un CD sau un DVD este un disc plat de plastic şi ca orice disc are două feţe. Diferenţierea feţelor este importantă pentru că la introducerea discului în unitatea optică, acesta trebuie poziţionat într-un anumit fel pe sertarul unităţii optice pentru a putea fi folosit :

• Un CD/DVD matriţat (de ex. cele din reviste) are imprimat pe una din feţe o imagine colorată care conţine elemente de identificare (numele revistei, numărul acesteia, conţinutul, etc.), iar cealaltă faţă este reflectorizantă (ne putem privi în ea ca în oglindă) şi de obicei este colorată argintiu. Discurile matriţate trebuie poziţionate în unitatea CD-ROM cu faţa argintie în jos (deci cu imaginea în sus).

• Un CD/DVD inscripţionat prin ardere (sau virgin) are imprimat de obicei pe una din feţe un model simplu care conţine elemente de identificare (numele producătorului, capacitatea discului în MB, o zonă în care putem completa conţinutul discului, etc.), iar cealaltă faţă este reflectorizantă şi este colorată într-o nuanţă de auriu, verde sau albastru. Discurile inscriptibile (înregistrabile) trebuie poziţionate în unitatea CD-ROM cu faţa reflectorizantă (şi colorată) în jos, deci cu faţa de identificare în sus. Există însă şi discuri inscriptibile foarte ieftine care sînt numite "no-name" ("fără numele [producătorului]") şi care nu au o faţă de identificare propriu-zisă care să conţină elemente de identificare a producătorului sau a capacităţii discului. La aceste discuri de obicei doar una din feţe este reflectorizantă, cealaltă fiind mată, iar poziţionarea corectă a discului este cu faţa reflectorizantă (şi colorată) în jos. În cazul foarte rar în care ambele feţe sînt reflectorizante, poziţionăm discul cu faţa colorată în jos.

    Majoritatea discurilor folosite de un utilizator de calculator sînt de tipul discurilor de date ("Data CD/DVD's"), care pot conţine orice tip de file (text, filme, muzică, poze, etc.) care este folosit de calculator. O unitate optică de calculator poate citi însă şi aşa-numitele discuri audio ("Audio CD's), care conţin melodii în format CDA. Discurile audio sînt discurile care pot fi citite de unităţile CD/DVD prezente în echipamentul electronic de redare a muzicii (combine audio, etc.). Unităţile CD din combinele audio nu sînt identice în funcţionalitate cu unităţile CD-ROM din calculatoare, pentru că ele nu pot citi decît un număr limitat de formate audio (multă vreme nu au putut citi decît formatul CDA) şi bineînţeles nu pot fi folosite pentru citirea discurilor cu date. Unităţile CD din combinele audio produse în ultimii ani pot să citească în afară de CDA şi cîteva formate de file audio folosite de softurile pentru calculator (de ex. formatele MP3 şi WMA).

    Unitatea optică (CD/DVD-ROM, CD/DVD-RW) are pe panoul frontal (partea din faţă) cîteva elemente importante pentru folosirea ei :

• Butonul de ejectare şi de introducere a sertarului : este butonul situat la extremitatea dreaptă a unităţii optice. Apăsăm pe el pentru că sertarul să iasă din unitate şi după ce am pus discul în sertar apăsăm din nou butonul pentru a introduce sertarul în unitate. Acest buton are şi funcţia de a opri momentan (pauză) redarea discurilor audio (format CDA).

• Butonul de redare/salt peste melodii pentru discurile audio : După introducerea unui CD Audio (format CDA) putem să ascultăm muzica de pe acesta fără ajutorul unui soft specializat (Windows Media Player, etc.). Pentru aceasta apăsăm butonul de redare/salt ("play/skip") şi discul va porni de la prima melodie. Pentru a ajunge la o melodie fără a le asculta pe cele anterioare, apăsăm butonul redare/salt pînă ajungem la melodia dorită. Unii producători de unităţi optice au renunţat la acest buton din motive de scădere a preţului, dar în special pentru că el este folosit foarte rar de către utilizatori.

• LED-ul indicator de stare : Este o diodă luminescenta ("light emiting diode -LED") care ne indică starea unităţii optice. Dioda se aprinde atunci cînd introducem un CD în unitate şi aceasta începe citirea datelor de pe CD. Ulterior lumina se stinge, dar se va reaprinde ori de cîte ori sînt citite date de pe CD (de ex. atunci cînd sînt încărcate de pe CD texturile sau sunetele unui joc). La citirea discurilor audio dioda se aprinde intermitent ("clipeşte"). Dacă LED-ul nu se aprinde după ce am introdus un CD înseamnă că fie unitatea este defectă, fie cel mai probabil autopornirea ("Autostart") discului este dezactivată sau am introdus discul invers.

• Orificiul pentru ejectarea de urgenţă : Este o mică gaură situată sub sertarul unităţii. Vom apela la ea dacă ni s-a blocat un CD în unitate şi nu mai putem să-l scoatem. Va trebui să închidem calculatorul şi apoi să folosim o sîrmă subţire (sau o agrafă îndreptată) pentru a ejecta sertarul. Introducem agrafa (sîrma) în gaură şi apăsăm pînă cînd sertarul începe să iasă, după care tragem cu mîna de sertar (fără a forţa) pentru a-l scoate complet şi a înlătura discul blocat.

• Rotiţa de reglare a volumului : Ne permite să reglăm volumul de redare în cazul unui CD audio (CDA) pe care îl ascultăm cu ajutorul căştilor conectate la mufa jack de pe unitatea optică. Unele unităţi au în loc de rotiţă doua butoane pentru ajustarea în sus şi în jos a nivelului de sunet. Rotiţa este funcţională doar la redarea discurilor audio şi doar în situaţia în care am setat în Windows opţiunea de dezactivare a sunetului digital, care implică deci folosirea sunetului analog.

• Mufa jack pentru ieşirea sunetului : Ne permite să conectăm o pereche de căşti sau nişte difuzoare la unitatea CD-ROM pentru a ascultă un CD audio. Mufa este funcţională doar la redarea discurilor audio în situaţia în care am setat în Windows opţiunea de dezactivare a sunetului digital (folosirea sunetului analog). Aceasta mufă este foarte rar folosită, pentru că este preferabil să conectăm căştile (difuzoarele) la mufa "Line Out" de pe placa de sunet.

    Utilizarea unităţii CD-rom constă în introducerea unui CD şi accesarea datelor de pe acesta. În mod obişnuit discurile matriţate (sau discurile inscriptibile care sînt copii ale unor discuri matriţate) au un program de explorare a conţinutului discului, care este lansat imediat după introducerea discului în unitate. Putem folosi acest program, care de cele mai multe ori imită funcţionalitatea unui explorator de pagini web (de ex. Internet Explorer), sau putem folosi Windows Explorer pentru a inspecta conţinutul discului. Pentru a vedea conţinutul unui CD-ROM lansăm în execuţie WE şi facem clic pe numele discului care apare în compartimentul din stînga al WE. În compartimentul din dreapta al WE vor fi afişate dosarele şi filele prezente pe CD, elemente cu care putem să facem cîteva din operaţiile obişnuite (deschidere, lansare în execuţie, copiere), în timp ce alte operaţii nu sînt posibile (mutarea, ştergerea, modificarea conţinutului unei file). Cu alte cuvinte dosarele sau filele de pe un CD-ROM pot fi doar "citite", adică sînt de tipul "read-only".

    Cele mai multe discuri care conţin softuri comerciale (de ex. jocuri) lansează automat procedura de instalare a softului în momentul în care discul este introdus în unitate, deci tot ce trebuie să facem este să ducem la bun sfîrşit instalarea. Unele softuri mai mari vin pe mai multe discuri şi de aceea este nevoie ca pe parcursul instalării să schimbăm discul aflat în unitate cu discul de instalare următor. Majoritatea softurilor care sînt instalate de pe discuri nu au nevoie de prezenţa discului în unitate, o dată ce softul a fost instalat pe hardisc. O excepţie notabilă sînt jocurile, care în marea lor majoritate necesită prezenţa discului în unitate chiar dacă toate filele necesare funcţionării jocului au fost instalate pe hardisc.

    În momentul în care dorim să scoatem un CD din unitate va trebui ca mai înainte să închidem programul autolansat la introducerea discului, ca şi orice program de pe CD care este lansat în execuţie şi să aşteptăm terminarea oricărei operaţii cu filele de pe CD (copierea). Aceste măsuri trebuie luate pentru că dacă scoatem discul înainte de a face operaţiile amintite mai sus, riscăm să producem instabilitatea sistemului şi apariţia unui mesaj de eroare, care ne poate obligă să repornim sistemul pentru a-l aduce din nou la starea de stabilitate. Pentru a scoate discul apăsăm pe butonul de ejectare a sertarului, luăm discul din sertar şi închidem sertarul apăsînd din nou pe buton. Este recomandat să scoatem discul din unitate înainte de a închide complet calculatorul ("power off" - "shut down").

    Din punctul de vedere al fiabilităţii şi al rezistenţei, discurile sînt nişte medii de stocare foarte bune. Datele inscripţionate pe ele (prin matriţare sau ardere) rezistă ani de zile, bineînţeles acest lucru depinzînd şi de calitatea discului şi de condiţiile în care este ţinut şi manipulat. Este totuşi recomandat ca în cazul în care avem nişte discuri cu date importante să facem copii după ele o dată la cîţiva ani, pentru a fi siguri că datele stocate nu vor fi afectate de degradarea discurilor care survine (într-o mai mică sau mai mare măsură) o dată cu timpul.

    Păstrarea discurilor trebuie să se facă în carcase de plastic, pentru a se evită zgîrierea lor. Trebuie evitată introducerea în unitatea CD-ROM a unor discuri foarte zgîriate, pătate sau deformate. De asemenea trebuie evitată lipirea de etichete pe CD, pentru că dacă procedăm în acest fel, centrul de greutate al discului se schimbă şi ca urmare rotaţia lui în unitate va fi afectată în mod negativ, existînd riscul defectării unităţii. Datele scrise pe un CD nu sînt sensibile la acţiunea magneţilor (de ex. cei din difuzoarele calculatorului), spre deosebire de datele scrise pe dischete. Catalogarea datelor de pe discurile inscriptibile se poate face foarte uşor, scriind pe scurt conţinutul discului pe suprafaţa mată a acestuia cu ajutorul unor carioci speciale (a căror cerneală se usucă foarte repede şi este rezistentă la căldura care se degajă în timpul rotaţiei discului în unitate). Cele mai multe discuri inscriptibile au pe faţa mată (faţa de identificare) cîteva linii care ne permit să scriem mai ordonat.

FOLOSIREA  UNITĂŢII  DE  DISCHETĂ

    O dischetă este formată dintr-o carcasă subţire de formă pătrată, care adăposteşte un disc de plastic moale (se poate îndoi foarte uşor), care are suprafeţele acoperite de o substanţă magnetică. Carcasa are o parte culisantă (din metal sau plastic), care se poate da la o parte (trăgînd de ea uşor cu degetele), revelîndu-ne în acest fel o parte din discul de plastic. Carcasa are două feţe care se deosebesc uşor, pentru că una din ele prezintă cîteva elemente de identificare (numele producătorului, cîteva date tehnice despre dischetă, eventual o etichetă), iar cealaltă are un decupaj în formă de cerc, prin care se vede un mic disc de metal care este ataşat de discul de plastic din interiorul carcasei.

    Stocarea datelor pe o dischetă se face după un principiu similar cu stocarea datelor pe hardisc, cu menţiunea că discul de plastic este asimilabil platanului hardiscului. Capul de scriere/citire a datelor nu se află însă pe dischetă, ci în interiorul unităţii de dischetă, la fel ca şi motorul care pune în mişcare discul de plastic pentru a putea fi accesate datele de pe el. În momentul în care am introdus discheta în unitate ea este fixată, partea culisantă este dată la o parte şi apoi discul de plastic este pus în mişcare. Capul de citire/scriere al unităţii se mişcă deasupra discului de plastic şi citeşte datele de pe disc sau schimbă starea de magnetizare a unor porţiuni de pe disc în scopul scrierii de date sau a ştergerii lor.

    O dischetă poate avea două stări, în funcţie de modul în care se poate lucra cu datele de pe ea. Dacă datele de pe dischetă pot fi atît citite cît şi modificate (de ex. filele şi dosarele pot fi deschise şi conţinutul lor poate fi schimbat), atunci discheta este în starea "citit/scris" ("read/write"), adică sînt permise atît citirea datelor cît şi scrierea de noi date sau rescrierea/modificarea celor deja existente. Dacă datele de pe dischetă pot fi doar citite (de ex. filele şi dosarele pot fi deschise, dar conţinutul lor nu poate fi schimbat) atunci discheta este în starea "exclusiv scris" ("read only"), adică este permisă doar citirea datelor însă nu şi scrierea de noi date sau rescrierea-modificarea celor deja existente. Trecerea între cele două stări se face foarte simplu cu ajutorul unui glisor din plastic, care se află într-un mic spaţiu pe marginea dischetei opusă celei pe care se află partea culisantă. Glisorul poate fi mutat fie cu ajutorul unghiei, fie cu ajutorul vîrfului unui pix, însă el trebuie mutat într-o parte sau alta pînă la capăt. Atunci cînd glisorul se află pe marginea dischetei (putem să ducem discheta în zare şi să privim prin mica gaură creată) discheta se află în starea "exclusiv scris" ("read only"), adică este protejată la scriere ("write protected"). Atunci cînd glisorul se află în partea opusă marginii dischetei (acoperă gaura prezentă în carcasa dischetei astfel că nu putem privi prin ea) discheta se află în starea "citit/scris" ("read/write"), adică este posibilă atît citirea cît şi scrierea de date. În starea "exclusiv scris" discheta este similară cu un CD-ROM, iar în starea "citit/scris" este similară cu un hardisc.

    Unitatea de dischetă are pe panoul frontal (partea din faţă) cîteva elemente importante pentru folosirea ei :

• Fanta unităţii : Este locul de introducere şi de scoatere a dischetei.

• Butonul de ejectare a dischetei : Este folosit pentru a scoate discheta din unitate.

• LED-ul indicator de stare : Este o diodă luminescenta ("light emiting diode -LED") care ne indică starea unităţii de dischetă. Dioda se aprinde atunci cînd introducem o dischetă în unitate şi ulterior se stinge, dar se va reaprinde ori de cîte ori sînt accesate sau modificate datele de pe dischetă. Pe timpul cît LED-ul de stare este aprins nu trebuie încercată scoaterea dischetei din unitate, pentru că riscăm să deteriorăm unitatea şi/sau discheta.

    Utilizarea unităţii de dischetă constă în introducerea unei dischete şi accesarea datelor de pe aceasta. Discheta se introduce în fanta unităţii ţinînd-o cu faţa de identificare în sus (deci cu faţa pe care se vede micul disc de metal în jos) şi cu partea culisantă înainte. Pe faţa de identificare a tuturor dischetelor este desenată o mică săgeată care ne arată partea din dischetă care trebuie să între prima în unitate. Introducem discheta în fantă pînă cînd este vizibilă doar marginea sa şi apoi o împingem cu degetul mare pînă cînd se aude un sunet metalic şi discheta a dispărut în interiorul unităţii. În acel moment discheta este fixată în unitate şi este gata de a fi folosită.

    Conţinutul dischetei devine vizibil în compartimentul din dreapta al ferestrei Windows Explorer în momentul în care facem clic pe elementul ("3 1/2 Floppy (A:)"), care simbolizează unitatea de dischetă în compartimentul din stînga al ferestrei WE. Dacă discheta este protejată la scriere putem copia dosare şi file, le putem deschide (dar nu le putem modifica) şi putem lansa în execuţie programele prezente pe dischetă. Evident, dacă dorim să modificăm filele prezente pe dischetă schimbăm starea dischetei sau le copiem pe hardisc. Dacă discheta nu este protejată la scriere putem copia şi muta dosare şi file, le putem deschide (dar şi modifica), le putem şterge şi putem lansa în execuţie programele prezente pe dischetă. Scrierea datelor pe dischetă este însoţită de un sunet sacadat care se transformă într-un sunet prelung (dar de mică durată) atunci cînd scrierea datelor a fost terminată.

    Pentru a putea folosi o dischetă ea trebuie în prealabil formatată, proces prin care devine aptă pentru a fi scrise date pe ea. Explicarea procesului de formatare a fost făcută atunci cînd a fost luată în discuţie formatarea hardiscurilor. Toate dischetele virgine (noi) sînt formatate de producătorul lor în aşa fel încît utilizatorul le poate folosi fără a le mai formata şi el. Pe de altă parte uneori este necesar ca utilizatorul să formateze o anumită discheta pentru a şterge complet datele de pe ea sau pentru a încerca să remedieze unele defecţiuni în funcţionarea dischetei. Din această cauză învăţarea procedurii de formatare a unei dischete este esenţială. O dischetă poate fi formatată în mod repetat fără a-şi pierde capacitatea de a stoca date, însă este recomandat să formatăm discheta doar dacă este absolut necesar. Înainte de a formata dischetă trebuie să ne asigurăm că nu este protejată la scriere, altfel va apare un mesaj de eroare.

    Pentru a formata o dischetă facem clic dreapta pe elementul "3 1/2 Floppy" din compartimentul din stînga al ferestrei WE şi apoi facem clic pe opţiunea "Format" din meniul contextual. Va apare fereastra de formatare a dischetei care are mai multe secţiuni. În secţiunea "Capacity" ("capacitate") putem alege dimensiunea totală a filelor care pot fi stocate pe dischetă, avînd de ales între variantele 1,44 MB (recomandat) sau 720 KB. În secţiunea "Format Type" ("tipul formatării") putem alege procedura de formatare, avînd de ales între variantele "Quick" ("rapidă") şi "Full" ("completă"). Formatarea de tip "Quick" durează cîteva secunde şi se rezumă la ştergerea filelor de pe dischetă, de aceea este recomandată în situaţia în care discheta respectivă nu ne-a creat probleme pînă atunci. Formatarea de tip "Full" durează ceva mai mult de un minut şi pe lîngă ştergerea filelor este efectuată şi scanarea dischetei pentru descoperirea "sectoarelor defecte" ("bad sectors"), pe care nu mai pot fi scrise date. Este recomandată dacă discheta ne-a creat probleme de genul imposibilităţii citirii datelor scrise pe ea. Ambele metode de formatare duc la ştergerea tuturor datelor de pe dischetă, deci este recomandat să copiem datele de care avem nevoie pe hardisc înainte de începerea formatării, urmînd că ulterior să le recopiem eventual pe dischetă. În secţiunea "Label" ("eticheta") putem scrie un titlu pentru dischetă. După ce am terminat de configurat opţiunile facem clic pe butonul "Start" şi formatarea va începe. La terminarea ei va apare o fereastră în care este prezentat rezultatul formatării (spaţiul disponibil de pe dischetă şi eventualele sectoare defecte) pe care o închidem făcînd clic pe butonul "Close". Dacă dorim să întrerupem formatarea aflată în desfăşurare va trebui să facem clic pe butonul "Cancel". După terminarea formatării închidem fereastra de formatare şi utilizăm discheta pentru a scrie date pe ea.

    În momentul în care am terminat lucrul cu discheta apăsăm pe butonul de ejectare şi o parte din dischetă va ieşi prin fanta unităţii. Apucăm această parte şi scoatem discheta din unitate. Discheta nu poate fi scoasă atîta timp cît ea se află în uz (de ex. sînt copiate file pe ea sau de pe ea). Va trebui să aşteptăm ca dioda luminescentă să se stingă, înainte de a încerca să scoatem discheta.

    Discheta este un mediu de stocare convenabil (pentru că dischetele costă foarte puţin) dar nu şi foarte fiabil. Unele dischete (indiferent de producător) vor genera mai devreme sau mai tîrziu mesaje de eroare permanente, legate de faptul că dischetele respective nu pot fi citite şi este recomandată formatarea lor. Chiar şi în această situaţie unele dintre ele nu vor mai putea fi folosite. Dischetele sînt sensibile la acţiunea magneţilor şi de aceea este recomandat să nu fie plasate în apropierea acestora, de exemplu este bine să nu le sprijinim de difuzoare. Este recomandat să nu se stocheze pe dischete date importante şi dacă totuşi se stochează este recomandat să se creeze mai multe dischete cu un conţinut identic, pentru a avea o rezervă în cazul în care una din dischete se strică. Dischetele au un spaţiu mic de stocare şi de aceea se pretează în special la stocarea de file de tip text (cu extensia txt, rtf, doc, etc.), pe care trebuie să le arhivăm în prealabil pentru a putea stoca un număr de file mai mare. Programele de arhivare oferă şi opţiunea ("split archive" - arhiva scindată-divizată în mai multe părţi) de a stoca pe mai multe dischete o filă care nu încape pe una singură.

PARTEA 1

PARTEA 2

PARTEA 3

PARTEA 4

PARTEA 5

PARTEA 6

PARTEA 7

PARTEA 8

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic, anti-latinoman şi getodacofil, cel cu î din i şi sînt.

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată în materialul Limba Rumînă în Epoca Informaticii.

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/