EXPLORATOR (BROWSER)

UTILIZAREA  PROGRAMULUI  INTERNET  EXPLORER

MANUAL  INTERNET  EXPLORER (versiunea 6.1)

PARTEA 1

PARTEA 2

VIZITAREA  SITURILOR  WEB  ŞI  NAVIGAREA  ÎN  STRUCTURA  LOR

    Un sit web este format din mai multe pagini care sînt de obicei grupate pe secţiuni, la fel cum paginile unei cărţi sînt grupate pe capitole. Vizitarea paginilor unui sit web se face cel mai bine pornind de la pagina principală a sitului, care conţine un cuprins al tuturor secţiunilor acestuia în aşa fel încît să găsim uşor pagina care ne interesează. La orice sit putem trece de la o secţiune la alta dacă ne întoarcem de fiecare dată la pagina principală a lui. Pentru ca vizitarea paginilor să nu presupună în permanenţă întoarcerea la pagina principală, majoritatea siturilor conţin şi o bară de legături (bară de navigare) care se află de obicei la partea de jos a tuturor paginilor şi care conţine legături către pagina principală şi cele mai importante secţiuni ale sitului.

    Dacă sîntem pe o pagină web şi dorim să ne întoarcem la pagina pe care am vizitat-o imediat înainte de pagina curentă, trebuie să facem clic pe butonul "Back" (înapoi) din bara de unelte. Dacă dorim să ne întoarcem la o pagină vizitată anterior în cadrul aceleiaşi sesiuni de conectare la internet, trebuie să facem clic pe săgeata cu vîrful în jos care se află la dreapta butonului "Back". Va apare o listă cu paginile vizitate şi vom face clic pe pagina dorită. În loc de butonul "Back" putem folosi combinaţia de taste {Alt + Săgeată spre Stînga}.

    Dacă ne-am întors la o pagină vizitată anterior şi dorim acum să ajungem înapoi la pagina pe care am fost, trebuie să facem clic pe butonul "Forward" (înainte). Dacă dorim să ajungem la o pagină vizitată ulterior în cadrul aceleiaşi sesiuni de conectare la internet faţă de pagina la care ne-am întors, trebuie să facem clic pe săgeata cu vîrful în jos care se află la dreapta butonului "Forward". Va apare o listă cu paginile vizitate şi vom face clic pe pagina dorită. În loc de butonul "Forward" putem folosi combinaţia de taste {Alt+Săgeata spre Dreapta}.

    Atunci cînd facem clic pe o hiperlegătură către o pagină web, aceasta va fi afişata în fereastra IE curentă, înlocuind pagina afişată anterior. Dacă dorim ca noua pagină să fie deschisă într-o fereastră separată, facem clic dreapta pe hiperlegătură şi alegem din meniul care apare opţiunea "Open în new window" pe care facem clic. Folosind aceasta metodă putem să descărcăm mai multe pagini web în acelaşi timp, dar nu este indicat că numărul acestora să fie mai mare de cinci. Pentru a trece de la una la alta, trebuie să facem clic pe butoanele cu numele lor aflate în bara de sarcini ("Taskbar"), aflată sub ferestrele care conţin paginile web. Dacă observăm că unele pagini care s-au descărcat parţial nu prezintă interes pentru noi, le putem închide fără a aştepta să se descarce în totalitate.

    Dacă sîntem conectaţi la internet şi facem clic pe o hiperlegătură, dar în loc de o pagină web IE afişează o pagină albă cu un text avînd titlul "The page cannot be displayed", înseamnă că pagina respectivă nu poate fi descărcată. De multe ori este vorba de o defecţiune de moment a conexiunii la internet şi pagina va fi afişată dacă apăsăm butonul "Refresh". Alteori este posibil ca serverul pe care este găzduită pagina să aibă o defecţiune de mai lungă durată şi soluţia este să revenim în altă sesiune de conectare la internet. În sfîrşit, este posibil ca pagina respectivă să nu mai existe. În astfel de situaţii de cele mai multe ori serverul web contactat ne trimite o pagină web cu titlul "404 Error" (eroarea 404).

    Dacă dorim să ne întoarcem la pagina principală a IE ("home page"), facem clic pe butonul "Home" sau apăsăm în acelaşi timp tastele {Alt şi Home}.

VEDEREA  PAGINILOR  WEB

    Paginile web descărcate pe calculatorul personal sînt stocate într-un depozit ("cache") pe hardisc, în dosarul de la adresa C:\Windows\Temporary Internet Files. Atunci cînd mergem pe internet la o pagină vizitată într-o altă sesiune de conectare, IE verifică întîi dacă are pagina respectivă pe hardisc şi apoi o compară cu cea de pe serverul web. Dacă nu sînt sesizate diferenţe importante între cele două pagini, IE o va afişa pe cea de pe hardisc pentru a nu mai descărca încă o dată pagina de pe server. Acest comportament al IE ne permite să economisim timp, evitînd descărcarea de fiecare dată a unor pagini care nu s-au modificat de la ultima noastră vizita. Pe de altă parte, dacă în privinţa unei pagini web nu avem încredere în decizia luată de IE, va trebui să ţinem apăsată tasta Ctrl şi să facem clic pe butonul "Refresh" pentru a obliga programul IE să redescarce pagina de pe serverul web.

    Dacă pagina descărcată nu este afişată corespunzător sau observăm că nu a fost descărcată în întregime (de ex. lipseşte o porţiune de text sau lipsesc anumite imagini), trebuie să apăsăm pe butonul "Refresh" (împrospătează) sau pe tasta F5. Exploratorul va relua de la început descărcarea paginii respective. Dacă observăm că pagina este din nou afişată necorespunzător, înseamnă că IE a afişat pagina stocată pe hardisc. În această situaţie ţinem apăsată tasta Ctrl şi facem clic pe butonul "Refresh" pentru a obliga programul IE să redescarce pagina de pe serverul web. Dacă nici în această situaţie pagina nu este afişata corect, înseamnă că pagina de pe serverul web este deteriorată (stricată) şi va trebui să o accesăm altă dată, avînd speranţa că autorul ei o va repara.

    Dacă ni se pare ca descărcarea unei pagini durează prea mult, putem să o oprim în orice moment făcînd clic pe butonul "Stop" (sau apăsînd tasta Esc). De cele mai multe ori imaginile sînt responsabile pentru o descărcare greoaie, de obicei ele fiind descărcate după ce este afişat textul paginii. Dacă nu ne interesează imaginile dintr-o anumită pagină, putem să lăsăm să fie descărcat textul şi apoi să apăsăm pe butonul "Stop" pentru a opri descărcarea imaginilor.  

ALEGEREA  PAGINILOR  WEB  FAVORITE

    Adresele paginilor favorite sînt de fapt nişte file de tip scurtătură (shortcut), care sînt păstrate pe hardisc în dosarul de la adresa C:\Windows\Favorites. În situaţia în care lista cu adresele paginilor favorite devine foarte mare, putem să le aranjăm în dosare. Aranjarea adreselor se poate face făcînd clic pe opţiunea "Organize Favorites" din meniul "Favorites", dar această modalitate este destul de greoaie. Este recomandată folosirea programului Windows Explorer pentru administrarea scurtăturilor către paginile favorite. Cu ajutorul acestuia creăm noi dosare cu nume sugestive în interiorul dosarului "Favorites" (de la adresa specificata mai sus) şi apoi mutăm filele de tip scurtătură în dosarele nou create.

    Este indicat să mutăm scurtăturile către paginile pe care le folosim cel mai des în dosarul "Links", care este deja creat. Conţinutul acestui dosar apare la dreapta butonului "Go" din bara de adrese (sub bara de unelte). Dacă ducem cursorul mausului între butonul "Go" şi cuvîntul "Links" vedem că se transformă într-o săgeată cu două vîrfuri. Facem clic cu butonul stîng al mausului în acest loc şi ţinem apăsat butonul. Mişcînd mausul la stînga sau la dreapta putem afişa mai multe dintre scurtăturile din dosarul "Links" sub formă de mici butoane lîngă bara de adrese. În acest fel avem acces direct la aceste scurtături, fără a mai fi nevoiţi să folosim meniul "Favorites".

    Lista cu adresele paginilor web favorite poate fi transformată într-o pagină web, pe care o putem eventual folosi pe post de pagină principală a IE. Pentru aceasta facem clic pe titlul meniului "File" şi apoi în meniul care apare facem clic pe opţiunea "Import an Export" (Imp/Exp). Va apare fereastra cu titlul "Welcome" a vrăjitorului de import/export, în care apăsăm pe butonul "Next". În fereastra cu titlul "Imp/Exp Selection" facem clic pe opţiunea "Export Favorites" şi apoi pe butonul "Next". În fereastra cu titlul "Export Favorites Source Folder" ne asigurăm că este selectat dosarul "Favorites" (sau un subdosar al lui dacă dorim doar scurtăturile din acesta) şi apoi pe butonul "Next". În fereastra cu titlul "Export Favorites Destination" facem clic pe "Export to a file or address" şi apoi pe butonul "Browse" de lîngă aceasta. Va apare fereastra "Select Bookmark File" unde alegem un nume pentru fila HTML care va conţine scurtăturile, apoi alegem o locaţie pe hardisc, după care apăsăm butonul "Save". Ne-am întors la fereastra cu titlul "Export Favorites Destination", în care facem clic pe butonul "Next" şi va apare ultima fereastră a vrăjitorului unde sîntem anunţaţi că operaţiunea de export a scurtăturilor sub formă de filă HTML va fi definitivată dacă apăsăm pe butonul "Finish". După ce facem acest lucru va apare o minifereastra în care sîntem anunţaţi că exportul a reuşit. Apăsăm pe butonul OK al acesteia şi astfel părăsim vrăjitorul. Fila HTML poate fi deschisă, mutată în altă parte pe hardisc şi eventual folosită pe post de pagina principală a IE.

PĂSTRAREA  EVIDENŢEI  PAGINILOR  VIZITATE  -  ISTORICUL  (HISTORY)

    Putem avea acces la evidenţa paginilor, dacă facem clic pe butonul "History" (sau folosim combinaţia de taste {Ctrl + H}). Fereastra IE se va împărţi în două compartimente, unul mai mic în stînga care prezintă istoricul, iar altul mai mare în dreapta care afişează paginile web. Putem să ducem cursorul mausului pe limita dintre cele două compartimente pînă se transformă într-o săgeată cu două vîrfuri. Dacă în acest moment facem clic şi apoi ţinem apăsat butonul mausului în timp ce-l mişcăm la stînga sau la dreapta, putem să modificăm după preferinţă dimensiunile compartimentelor. Dacă apăsăm încă o dată pe butonul "History", compartimentul cu evidenţa paginilor vizitate va dispare.

    Istoricul se prezintă ca o evidenţă a paginilor web vizitate pe săptămîni ("Last Week" - săptămîna trecută,"Two weeks ago" - acum două săptămîni, etc.) pentru săptămînile trecute şi o evidenţă pe zile ("Monday" - luni, etc.) pentru săptămîna curentă. Dacă facem clic pe o anumită săptămînă (sau zi) va apare o listă ordonată alfabetic cu adresele siturilor vizitate în săptămîna (ziua) respectivă. Fiecare sit apare ca un dosar, iar dacă facem clic pe el apare o nouă listă, de această dată cu adresele paginilor vizitate pe situl respectiv. Paginile din listă care sînt stocate pe hardisc au titlul colorat normal, iar dacă ducem cursorul mausului peste ele apare o mînă care ne indică faptul că putem să le vedem chiar dacă nu sîntem conectaţi la internet. Paginile care nu sînt stocate pe hardisc (în "IE cache") au titlul colorat în gri, iar dacă ducem cursorul mausului peste ele apare o mînă lîngă care se află semnul "interzis", ceea ce ne indică faptul că nu putem să le vedem dacă nu sîntem conectaţi la internet.

    Titlurile siturilor sau paginilor prezente în lista din istoric pot fi şterse dacă facem clic dreapta pe ele, iar în meniul care apare facem clic pe opţiunea "Delete". Va apare o fereastră de confirmare unde trebuie să facem clic pe butonul "Yes" dacă sîntem hotărîţi să ştergem evidenţa respectivă. Evidenţa siturilor vizitate în cursul unor zile sau săptămîni poate fi ştearsă în acelaşi mod. Modificările făcute astfel în istoric nu mai pot fi anulate, de aceea este recomandat să se procedeze cu mare atenţie.

FOLOSIREA  IE  FĂRĂ  CONECTARE  LA  INTERNET  (MOD OFFLINE)

    Pentru ca IE să stocheze paginile web dorite de noi, trebuie să ne conectăm la internet şi să vizităm paginile respective. Paginile stocate pe hardisc pot fi accesate în mod neconectat folosind funcţia "History" a IE, care a fost explicată mai sus. În momentul în care facem clic pe titlul unei pagini în compartimentul "History" vom observa că IE va încerca să se conecteze la internet şi va apare fereastra de conectare la internet. Acest lucru se întîmplă fie din cauza faptului că pagina nu a fost descărcata complet (de ex. lipsesc cîteva imagini), fie din cauza faptului că majoritatea paginilor web au în partea de sus o banderolă publicitară al cărei conţinut este reglat să se schimbe la intervale scurte de timp. În fereastra de conectare la internet facem clic pe butonul "Work Offline", indicîndu-i astfel programului IE faptul că dorim să afişeze pagina stocată pe hardisc (în "IE cache"). Este foarte posibil ca IE să continue să încerce să se conecteze la internet prin aducerea din nou în prim plan a unei miniferestre, în care se află scris "Web page unavailable while offline" (pagină web imposibil de accesat offline), care are două butoane "Connect" şi "Stay Offline". Acest lucru se întîmplă pentru că există mai multe elemente ale paginii web care nu au fost descărcate (de obicei imagini). Apăsăm pe butonul "Stay Offline" pînă cînd IE va renunţa la încercările de conectare. O altă metodă mult mai convenabilă de a face acest lucru este să apăsăm şi să ţinem pentru scurt timp apăsată tasta Esc, lucru care va anula orice încercare de conectare la internet din partea IE. În final va fi afişată pagina de pe hardisc. Dacă însă nu este afişată nici o pagină, iar IE continuă să aducă în prim plan minifereastra de conectare, înseamnă că pagină web dorită nu a fost stocată pe hardisc şi trebuie să ne conectăm la internet pentru a o vedea.

    În mod offline avem posibilitatea să navigăm între paginile stocate pe hardisc aşa cum am face-o dacă am fi conectaţi la internet. Singura diferenţă este că într-o pagină web putem face clic doar pe legăturile care duc către alte pagini stocate pe hardisc. Ducem cursorul mausului peste o legătură dintr-o pagină şi dacă vedem cursorul transformîndu-se într-o mînă, înseamnă că putem vedea pagina a cărei adresă e specificată în legătură. Dacă însă cursorul apare ca o mînă lîngă care se află semnul interzis (un cerculeţ tăiat), înseamnă că pagina respectivă poate fi văzută doar dacă ne conectăm la internet.

    IE stochează în depozit ("cache") în mod automat aproximativ 80 % din paginile vizitate. Restul de 20 % nu sînt stocate, fie pentru că nu au fost descărcate în întregime, fie pentru că autorii lor le-au conceput în aşa fel încît să fie afişate doar după conectarea la serverul lor web.

    Paginile stocate pe hardisc sînt şterse de către IE în mod periodic, dar le putem şterge oricînd dacă avem nevoie de spaţiu pe hardisc. La secţiunea de configurare a opţiunilor IE a fost explicată modalitatea în care putem să stabilim dimensiunea depozitului de pagini web de pe hardisc şi modul în care paginile pot să fie şterse.

SALVAREA  PAGINILOR  WEB

    Formatul de salvare poate fi de patru feluri şi trebuie ales făcînd clic pe săgeata din dreapta cîmpului şi alegînd din meniu opţiunea dorită în funcţie de spaţiul pe care-l avem pe hardisc şi de elementele unei pagini web pe care dorim să le păstrăm. Să presupunem că avem o pagină numită "Paginaweb". Cele patru formate de salvare sînt:

• Web Page, complete (pagină web completă) : Pagina este salvată integral. Pe hardisc pagina ocupă destul de mult spaţiu şi se prezintă ca o filă HTML numită "Paginaweb.htm" (care conţine textul şi formatarea HTML a paginii), alături de care se găseşte un dosar numit "Paginaweb_files" (în care sînt stocate în principal imagini, dar şi unele elemente HTML cum sînt scripturile). Acest tip de salvare este cel mai potrivit dacă dorim să avem o copie fidelă a paginii web.
• Web Archive, single file (arhivă web, o singură filă) : Pagina este salvată integral, dar în mod arhivat. Pe hardisc pagina ocupă mai puţin spaţiu decît în modul de salvare complet şi se prezintă ca o filă MHT numită "Paginaweb.mht". Această filă este de fapt de tip arhivă, care atunci cînd este lansată decomprimă elementele paginii web şi le aranjează în aşa fel încît pagina salvată să fie o copie cît mai fidelă a paginii originale. Nu toate paginile web pot fi salvate în mod corespunzător folosind acest procedeu, de aceea dacă dorim să fim siguri că avem o copie integrală a paginii originale, este indicat să folosim salvarea completă şi nu cea în mod arhivat. Salvarea în mod arhivat este indicată dacă dorim să fie ocupat mai puţin spaţiu pe hardisc sau dacă dorim să trimitem pagina respectivă prin poşta electronică.
• Web Page, HTML only (pagină web, doar conţinutul html) : Conţinutul paginii (text fără imagini) este salvat rapid, cu păstrarea tehnoredactării originale. Pe hardisc pagina se prezintă ca o filă HTM numită "Paginaweb.htm". Acest tip de salvare este indicată în cele mai multe situaţii, pentru că pagina salvată ocupă puţin spaţiu pe hardisc, iar aşezarea în pagină (care face că textul să fie mai uşor de citit) este păstrată întocmai, de ex. tabelele sînt păstrate în formatul original.
• Text File (filă text) : Conţinutul paginii (text fără imagini) este prezent, însă tehnoredactarea originală nu se mai păstrează, formatarea fiind minimă, la nivelul oricărei file text. Pe hardisc pagina se prezintă ca o filă TEXT numită "Paginaweb.txt". Această opţiune este recomandată pentru paginile al căror conţinut este uşor de citit în absenţa aşezării în pagină originale (de ex. articolele care nu conţin tabele). Pagina salvată ocupă foarte puţin spaţiu pe hardisc.

    Dacă dorim să salvăm o imagine dintr-o pagină web, facem clic-dreapta pe ea şi din meniul care apare alegem opţiunea "Save picture aş..." pe care facem clic. Va apare o fereastră numită "Save Picture", unde trebuie să alegem locul pe hardisc al filei care conţine imaginea, numele acesteia şi formatul sau (JPG, BMP, GIF, etc.). În final apăsăm butonul "Save" şi imaginea a fost salvată.În cazul imaginilor mari avem şi opţiunea de a duce cursorul mausului spre colţul din stînga-sus al imaginii pînă apare o minibară cu butoane. Dacă facem clic pe butonul cu icoana reprezentînd o dischetă, va apare fereastra "Save Picture" şi procedăm ca mai sus.

CĂUTAREA  INFORMAŢIILOR  PE  INTERNET

    Portalurile sînt situri specializate care indexează cele mai importante situri web existente şi le adună în cataloage ("directories"), în care le grupează pe secţiuni (Calculatoare şi Internet, Sănătate, Ştiinţă, etc.). Secţiunile sînt şi ele împărţite mai departe în diverse categorii de subiecte. Căutarea unor pagini care ne interesează în multitudinea de legături existente într-un catalog se aseamănă cu căutarea în paginile care prezintă capitolele şi subcapitolele unei cărţi. Va trebui să facem clic pe legăturile din catalog pînă vom ajunge la secţiunea care cuprinde legături către pagini ce ar putea să conţină informaţiile pe care le căutăm. Există o multitudine de portaluri, atît în limbi străine cît şi în limba romană.

    Motoarele de căutare sînt situri specializate în găsirea informaţiei pe internet. Trebuie amintit şi faptul că toate portalurile includ şi motoare de căutare, la fel cum siturile motoarelor de căutare au şi ele cataloage cu legături. Principiul de funcţionare al unui motor de căutare este bazat pe indexarea cuvintelor care se află în paginile web. În momentul în care dorim să aflăm unde putem să găsim informaţii despre un anumit subiect, scriem un grup de cuvinte legat de subiectul respectiv într-un cîmp special de pe situl motorului de căutare şi apăsăm tasta Enter (sau facem clic pe butonul "Search"), iar motorul de căutare ne va furniza o listă cu toate paginile web ce conţin grupul de cuvinte respectiv. Din cauza faptului că uneori lista cuprinde zeci de mii de pagini, fiecare motor de căutare foloseşte un algoritm care să aranjeze paginile în listă după relevanţa lor. Rezultatul este departe de a fi perfect, aranjarea fiind automată şi bineînţeles fără intervenţie umană. Totuşi de multe ori adresele paginilor care sînt relevante pentru subiectul căutat se află între primele 50 de adrese din listă. Pentru ca să obţinem rezultate relevante este nevoie să căutăm cuvinte care să fie specifice pentru subiectul care ne interesează (aşa-numitele keywords - "cuvinte-cheie"). Fiecare motor de căutare are şi opţiuni avansate ("advanced search"), care ne permit să creştem şansele de a obţine rezultate relevante. Putem afla care sînt aceste opţiuni dacă citim paginile de ajutor de pe situl motorului de căutare.   

DESCĂRCAREA  DE  FILE  DE  PE  INTERNET

    Este recomandat să scanăm toate filele descărcate de pe internet cu un program antivirus actualizat, avînd ultimele definiţii ale viruşilor existenţi. Internauţii avansaţi utilizează pentru descărcare programe specializate cum este de exemplu Free Download Manager, care permite descărcarea filelor mari în mai multe etape sau automatizarea descărcării în aşa fel încît să nu fie nevoie de prezenţa noastră la calculator. În această ultimă situaţie trebuie să-i indicăm programului Free Download Manager ora la care să se conecteze la internet, ce file să descarce şi dacă să închidă conexiunea la internet şi calculatorul după terminarea operaţiunilor. Putem folosi această metodă pentru a descărca file pe timpul nopţii sau atunci cînd nu sîntem acasă.

SECURITATE

    1. VIRUŞII INFORMATICI :

    Internetul a devenit în ultimii ani mediul cel mai folosit pentru răspîndirea de viruşi informatici. Cele mai multe contaminări ale calculatoarelor personale au loc prin ataşamente infectate ale unor mesaje de poştă electronică şi prin file infectate descărcate de pe internet.

    Un virus informatic este un program care se caracterizează prin faptul că are un potenţial distructiv asupra calculatorului infectat. La fel ca şi viruşii biologici (gripă, etc.), cei informatici se pot "înmulţi" creînd copii ale lor care pot infecta alte calculatoare. Contaminarea cu un virus informatic se face dacă lansăm în execuţie o filă infectată (adică dacă facem dublu clic pe ea). În acest fel virusul este activat şi îşi va începe acţiunea distructivă, care poate varia foarte mult din punct de vedere al nocivităţii.

    Unii viruşi folosesc calculatorul infectat doar pentru a se multiplica în vederea infectării altor calculatoare. Aceştia sînt de obicei numiţi "viermi" (worms) şi în această categorie se încadrează mulţi dintre viruşii care se transmit prin ataşamentele infectate ale unor mesaje de poştă electronică.

    Cei mai mulţi viruşi au o acţiune nocivă care se declanşează instantaneu la executarea unui program infectat sau într-o anumită zi a anului. Acţiunea nocivă este variabilă, mergînd de la modificarea sau ştergerea unor file pînă la suprascrierea biosului calculatorului. Filele modificate sau şterse sînt alese cu grijă de autorul virusului, în aşa fel încît calculatorul infectat să fie incapabil să îşi îndeplinească funcţiile într-o mai mică sau mai mare măsură. În general aceşti viruşi infectează filele executabile (cu extensia EXE, COM, BAT, PIF), dar există şi viruşi care infectează filele cu extensia DOC sau XLS create de aplicaţiile Word sau Excel ale suitei MS Office.

    O categorie cu totul aparte sînt programele de tip "troian". Acestea funcţionează la fel ca un "cal troian", oferind acces la calculatorul unei persoane conectate la internet. În acest fel un calculator infectat cu un troian poate fi comandat foarte uşor prin internet putîndu-se face cu el toate operaţiile obişnuite (deschidere de programe, ştergere de file, etc.), care însă se pot transforma în acţiuni distructive dacă se şterg file de sistem sau file importante depozitate pe calculatorul respectiv.

    Înmulţirea cazurilor de infectare cu viruşi pe scară largă (adevărate "epidemii") a făcut să fie folosite din ce în ce mai mult mijloacele de contracarare a viruşilor. Şi în domeniul viruşilor informatici este valabilă afirmaţia că este mai bine să previi infecţia decît să o tratezi. La ora actuală există cel puţin o duzină de programe antivirus foarte bune, care ne permit să evităm infectarea calculatorului nostru. Toate aceste programe sînt actualizate periodic pentru a ţine pasul cu viruşii nou creaţi. Multe plăci de bază cumpărate din magazin au pe CD un program antivirus, care este inclus în preţul plăcii. Există şi programe gratuite, de exemplu AntiVir PE sau AVG Free Edition . Cele mai bune programe antivirus sînt însă cele cu plată, exemple fiind Kaspersky Anti-Virus sau BitDefender Anti-Virus (rumînesc). 

    Pentru a vedea dacă avem calculatorul infectat, va trebui să scanăm hardiscul cu ajutorul unui program antivirus. Acesta conţine într-o bază de date "semnăturile" (modificările specifice produse în filele infectate) celor mai răspîndiţi viruşi. Dacă pe parcursul scanării întîlneşte o filă modificată de un virus, programul antivirus ne va atenţiona. La sfîrşitul scanării vom vedea care sînt filele infectate şi vom putea lua măsuri de a eradica infecţia prin ştergerea sau "repararea" filelor afectate, ambele acţiuni putînd fi făcute de softul antivirus. De multe ori însă este imposibil ca filele afectate să poată fi "dezinfectate" corespunzător, de aceea singura soluţie rămîne ştergerea. Cum viruşii pot afecta file a căror ştergere poate duce la o funcţionare defectuoasă a sistemului de operare, uneori nu avem altă soluţie decît să aplicăm măsura radicală de formatare a hardiscului. De altfel cea mai sigură metodă de a ne debarasa de un virus informatic este să formatăm hardiscul şi să instalăm din nou sistemul de operare. Cum această operaţie ia destul de mult timp şi nu poate fi făcută de cei nefamiliarizaţi cu procedeul, cea mai bună metodă de a contracara acţiunea unui virus este să evităm cu orice preţ infectarea calculatorului.

    Prevenirea unei infecţii se face pe două direcţii :

•     Prima, şi cea mai importantă, este educarea utilizatorului unui calculator cu privire la viruşii informatici. Utilizatorul trebuie să scaneze cu un antivirus actualizat toate CD-urile sau dischetele pe care le foloseşte, înainte de a lansa vreun program de pe acestea. De asemenea trebuie scanate toate filele descărcate de pe internet şi toate ataşamentele primite prin poşta electronică.
•     A doua direcţie este instalarea unui program antivirus, care să fie în funcţiune pe toată durata folosirii calculatorului. În acest fel ne asigurăm că protecţia se păstrează permanent, chiar dacă alţi utilizatori ai calculatorului (de ex. copii) uită să scaneze un CD sau o dischetă. Toate programele antivirus au un modul de scanare automată a filelor deschise în timpul unei sesiuni de lucru cu calculatorul. Dacă antivirusul detectează că o filă infectată este pe cale de a fi deschisă, fila respectivă nu va putea fi lansată în execuţie. Acest modul nu ocupă multe resurse ale calculatorului şi de aceea el nu deranjează funcţionarea altor programe. Foarte importantă este actualizarea "semnăturilor" virale din baza de date a programului antivirus, care trebuie să se facă săptămînal sau lunar. Toţi antiviruşii moderni includ capacitatea de actualizare automată prin internet.

    2. PROGRAMELE SPION

    Internetul a produs apariţia şi a unor programe care nu sînt viruşi informatici propriu-zişi, dar activitatea lor se desfăşoară fără cunoştinţa utilizatorului calculatorului infectat, fiind de cele mai multe ori de nocivitate redusă. Aceste programe sînt denumite "spioni" (spyware), iar funcţia lor este aşa cum le-o arată şi numele să spioneze obiceiurile celor care utilizează calculatorul infectat. De exemplu unele programe spion înregistrează într-o bază de date siturile web vizitate şi apoi transmit prin internet o listă cu adresele acestora.

    Programele spion sînt de multe ori asociate cu unele programe gratuite care pot fi descărcate de pe internet. Atunci cînd instalăm un program gratuit, este posibil să instalăm şi un program spion. Cei care beneficiază de pe urma programelor spion sînt de cele mai multe ori marile companii de publicitate prin internet care culeg date despre internauţi, date pe care le folosesc pentru a-şi ajusta ofertele publicitare. Pentru că aceste programe nu sînt de tip virus, ele se află la limita legalităţii. Multe programe gratuite care au incluse în ele şi un program spion fac cunoscut acest lucru în termenii contractuali care apar la instalarea programului (licenţa de folosire a softului). Cum cei mai mulţi dintre utilizatori nu citesc acest text scris în jargon juridic, programul spion este instalat alături de programul util. Programul spion rămîne de obicei pe calculator şi îşi îndeplineşte funcţia chiar dacă dezinstalăm programul gratuit (pentru că nu îl mai folosim).

    Pentru a vedea dacă avem pe calculator programe spion trebuie să instalăm softurile gratuite Ad-Aware sau SpyBot Search & Destroy, care au funcţie antispion. Acestea ne scanează calculatorul (filele, registrul Windows, etc.) şi ne atrag atenţia dacă avem programe spion aflate în funcţiune, oferindu-ne şi posibilitatea să le ştergem. Trebuie să fim însă atenţi la faptul că unele programe descărcate de pe internet încetează sa funcţioneze dacă este şters programul spion cu care sînt asociate.

    3. PROGRAMELE CARE "DETURNEAZĂ" EXPLORATORUL

    Ultimele programe apărute în lista de softuri "malware" sînt programele care "deturnează" exploratorul ("browser") . Numele acestor programe vine de la acţiunea de deturnare ("hijacking") a unui obiect de la scopul pe care trebuie să-l îndeplinească. Acţiunile acestor softuri nu sînt extrem de nocive, însă sînt foarte supărătoare. Ele se instalează automat atunci cînd vizităm anumite pagini web, iar noi nu devenim conştienţi de faptul că exploratorul a fost deturnat decît atunci cînd observăm că adresa paginii gazdă (principală) şi a celei de căutare au fost modificate. Un alt semn clar al prezenţei unui soft "malware" este faptul că exploratorul funcţionează foarte lent, iar derularea paginilor mai mari se face sacadat, cu încetinitorul.

    Cele mai comune deturnări ale exploratorului sînt modificarea paginii principale ("home page") şi a paginii de căutare. În varianta obişnuită (imediat după instalarea IE), aceste două pagini se găsesc pe siturile MSN, respectiv Bing ale companiei Microsoft. Atunci cînd vizităm pagini web aflate în zone "mai întunecate" ale internetului (de ex. situri cu softuri sau filme piratate) este posibil ca unele din pagini să conţină nişte scripturi ce modifică automat configuraţia IE. Pagina principală a exploratorului şi cea de căutare sînt astfel schimbate cu alte pagini, de obicei publicitare.

    Soluţia pentru situaţia de mai sus este la prima vedere foarte simplă. În prima etapă facem clic pe meniul "Tools" în IE şi apoi pe comanda "Internet Options". Va apare multifereastra cu acelaşi nume. Scriem din nou adresa paginii principale dorite de noi (ştergînd-o evident pe cea apărută fără voia noastră) sau facem clic pe butonul "Use Blank" şi apoi apăsăm butonul OK pentru a închide fereastra.

    În a doua etapă trebuie să reparăm toate modificările făcute de softurile malefice de pe calculatorul nostru, cu ajutorul programului gratuit HijackThis. După ce-l instalăm, îl lansăm în execuţie şi apăsăm pe butonul "Scan". Programul ne va afişa toate filele suspecte şi toate modificările suspecte făcute în registrul Windows. Modificările din registrul Windows care sînt responsabile de problemele apărute sînt dispuse de obicei în primele cinci rînduri din partea de sus a ferestrei programului.

    Bifăm valorile din registrul Windows denumite HKCU...SearchURL, HKCU...Search Bar, HKCU...Search Page, HKCU...SearchAssisstant şi HKCU...HomeOldISP, care indică nişte adrese de pagini web publicitare (de ex. http://www.search-2003.com , http://sharempeg.com/find) şi apoi facem clic pe butonul "Fix Checked". Va apare o minifereastră de confirmare în care va trebui să apăsăm butonul "Yes". Dacă după terminarea operaţiei facem din nou clic pe butonul "Scan", vom vedea că programul "Hijack This" a şters valorile din registru falsificate şi le-a restaurat pe cele corecte, care indică nişte adrese de pe situl Microsoft (http://www.microsoft.com).

    Cei care se ocupă cu softurile malefice au găsit însă o variantă prin care acţiunea de mai sus nu mai este încununată de succes complet, pentru că de exemplu funcţia de căutare folosind bara de adrese a exploratorului este în continuare inutilizabilă. Aceasta se întîmplă pentru că a fost instalat pe calculator o filă numită "hosts" în dosarul C:\Windows. Dacă o deschidem cu Notepad observăm că în ea este scris de exemplu "66.250.171.136 auto.search.msn.com". Cu alte cuvinte în filă se specifică o adresă IP greşită pentru pagina de căutare de la MSN. De cîte ori vom încerca să căutăm ceva pe internet cu ajutorul motorului MSN, vom vedea că în loc de pagina cu rezultate de pe MSN va apare o pagină web publicitară (de ex. http://www.martfinder.com ). Va trebui să ştergem rîndul "66.250.171.136 auto.search.msn.com" din fila "hosts" şi în acest fel motorul de căutare MSN va putea fi folosit din nou direct din explorator. Fila însăşi poate fi ştearsă de pe hardisc dacă ea conţine doar rîndul specificat mai sus, iar acest lucru nu va cauza nici o problemă în funcţionarea exploratorului, pentru că fila în cauză nu a fost instalată de Windows.

    Un alt program foarte bun care ne ajuta să prevenim deturnarea exploratorului este SpywareGuard. Acesta trebuie lansat ori de cîte ori explorăm internetul şi el va rula în fundal împiedicînd modificarea adreselor paginii principale şi a celei de cautare.

    Mai multe informaţii despre viruşii informatici pot fi găsite pe siturile producătorilor de antiviruşi.

    4. REALIZAREA  DE  COPII  DE  REZERVĂ

    Cea mai bună metodă de a ne pune datele importante la adăpost este crearea de copii de rezervă [backup copies], ceea ce ne permite recuperarea integrală a datelor chiar şi în situaţia în care o parte dintre ele au fost şterse sau stricate prin acţiunea unui virus informatic.

    Datele importante de pe hardisc trebuie arhivate periodic (şi eventual criptate), iar arhivele rezultate trebuie transferate pe medii de stocare pe care să le păstrăm la loc sigur. Cea mai indicată metodă este folosirea unităţilor de inscripţionare de tip DVD-RW pentru crearea de discuri care să conţină datele pe care vrem să le punem în siguranţă. O altă variantă este reprezentată de hardiscurile externe sau de dispozitivele USB.

    O altă metodă sigură în cazul în care vrem să depozităm cantităţi importante de date este stocarea datelor pe internet, folosind un serviciu de tipul Dropbox.

    Este recomandat să stocăm datele importante în mai multe locuri, de exemplu prin stocare pe DVD-ROM dar şi pe internet. Datele stocate trebuie actualizate regulat, în aşa fel încît ele să fie o copie perfectă a celor mai noi date de pe calculatorul nostru.

PARTEA 1

PARTEA 2

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sînt originale şi sînt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic, anti-latinoman şi getodacofil, cel cu î din i şi sînt.

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată în materialul Limba Rumînă în Epoca Informaticii.

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/