EDITARE  DE  TEXT

SCRIEREA  ŞI  EDITAREA  TEXTELOR

 1. INTRODUCERE
 2. PROGRAME
 3. MANUAL  EDITPAD  LITE
 

INTRODUCERE

    Scrisul este una dintre cele mai importante activităţi umane, fiind un complement al limbajului şi avīnd rolul de a fixa enunţuri (cunoştinţe, informaţii, etc.) īn scopul păstrării sau transmiterii lor către alte persoane prin mijloace cum sīnt scrisorile, cărţile, ziarele, etc.. Scrisul de mīnă reprezintă cea mai veche modalitate de a produce texte scrise, īnsă productivitatea sa este mică şi de aceea a fost inventată maşina de scris, care permite scrierea īntr-un ritm mult mai rapid. Distribuirea de copii ale unor texte scrise a fost foarte mult uşurată de inventarea maşinii tipografice, īnsă este evident că folosirea unei astfel de maşini nu a fost niciodată la īndemīna oricui, īn principal din motive financiare.

    Calculatorul a revoluţionat atīt modul de a produce texte scrise, cīt şi pe acela de a le distribui. Practic orice calculator pe care este instalat un soft de editare de text este mult mai bun decīt o maşină de scris, īn principal din punctul de vedere al posibilităţilor de modificare a textului īn timp real (pe măsură ce este scris). De asemenea, īn cazul calculatorului nu este nevoie de hīrtie pentru păstrarea textului, dar dacă dorim să transferăm textul pe suport de hīrtie o putem face extrem de uşor cu ajutorul unei imprimante, care preia īn acelaşi timp şi rolul de producător de copii ale textului (activitate mult uşurată de integrarea unui copiator dedicat īn unele imprimante). Calculatorul ne ajută şi dacă avem nevoie să copiem un text aflat pe suport de hīrtie. Īn acest caz folosim un scaner pentru a copia textul īn calculator (sub formă de imagine a documentului respectiv) şi apoi cu ajutorul unui soft de recunoaştere a caracterelor tipografice extragem textul īntr-o filă specializată (de tip .txt, .doc, .rtf., etc.) īn vederea unei prelucrări ulterioare. Īn ceea ce priveşte distribuirea unui text scris, calculatorul oferă īn primul rīnd posibilitatea de a produce extrem de rapid copii pe suport magnetic (dischete, memocarduri flash) sau optic (cd/dvd-rom). Dar adevăratul pas īnainte adus de calculator īn ceea ce priveşte difuzarea textelor este reprezentat de posibilitatea de publicare a acestora pe internet, ceea ce echivalează cu distribuirea lor la scară mondială, pentru că internetul nu are graniţe, iar accesul la un document existent pe internet este aproape instantaneu din orice colţ al lumii ne-am afla. Aflaţi deci īn faţa acestei audienţe globale īn continuă creştere nu ne mai rămīne decīt să contribuim şi noi la dezvoltarea internetului rumīnesc cu texte originale şi interesante.

    Redactarea unui raport de activitate, a unui articol, scrierea unui mesaj electronic, participarea la discuţii (īn cadrul forumurilor sau grupurilor de discuţii), taifasul prin intermediul mesageriei instantanee sau a canalelor IRC, construirea unui sit web, toate aceste activităţi desfăşurate prin intermediul calculatorului au un punct comun, şi anume scrisul. Indiferent de modul principal īn care folosim calculatorul (īn scopuri profesionale, educative, de relaxare, de comunicare), stăpīnirea folosirii unui program de editare de text este esenţială. Cu cīt sīntem mai pricepuţi īn ceea ce priveşte scrierea de text, cu atīt randamentul nostru creşte, iar experienţa folosirii calculatorului devine mai plăcută şi mai utilă.

    Partea cea mai importantă din procesul scrierii este cea de concepţie, iar aceasta rămīne īncă apanajul exclusiv al creierului uman. Indiferent de modul īn care scriem (cu un creion sau cu un calculator) calitatea rezultatului final va depinde īn cea mai mare măsură de creativitatea şi puterea de muncă pe care le avem. Rolul calculatorului este secundar, īnsă contribuţia sa este importantă, pentru că viteza crescută cu care reuşim să aşternem gīndurile pe "hīrtia virtuală" ne permite să ţinem pasul cu procesul creator.

 

PROGRAME

    Denumirea generică pentru softurile pe care le folosim pentru operaţiile (citit, scris, editat) cu documente este de "editoare de text" ("text editors" īn lb. engleză). Īn alegerea acestei denumiri accentul a căzut pe editare (modificarea textului şi aranjarea lui īn pagina) şi nu pe scriere, pentru că editarea (īn special cea avansată) este partea din procesul scrierii care scoate īn evidenţă superioritatea prelucrării textului cu ajutorul calculatorului. Denumiri cu īnţeles similar dar folosite mult mai rar pentru acest tip de softuri sīnt acelea de "procesatoare de text" ("text processors") sau "procesatoare de cuvinte" ("word processors"). Programele de acest tip se īmpart īn două categorii mari, editoare de text pentru scriitori (ETS) şi editoare de text pentru programatori (ETP), care se aseamănă din punctul de vedere al opţiunilor de editare de bază (folosirea de fonturi variate ca mărime şi aspect; alinierea paragrafelor; crearea de liste). Softurile de tip ETS excelează īnsă īn privinţa modalităţilor avansate de modificare a textului (punerea īn pagină īn conformitate cu şabloane predefinite; inserare de tabele, imagini sau diagrame; dicţionar integrat pentru corectarea textului d.p.d.v. gramatical şi ajustarea sa d.p.d.v. stilistic). Softurile de tip ETP au avantajul că sīnt optimizate pentru scrierea de cod sursă (grupurile de comenzi care alcătuiesc programele de calculator), punīnd la dispoziţia programatorilor unele opţiuni utile ca de exemplu scoaterea īn evidenţă a sintaxei (comenzilor) specifice unor anumite limbaje de programare (C++, Visual Basic, PHP, Java, etc.).

    Īn afara acestei īmpărţiri după modul de folosire, editoarele de text (īn special cele pentru scriitori) se mai pot clasifica după gradul de complexitate, īn editoare obişnuite şi editoare profesionale. Editoarele obişnuite au o funcţionalitate ceva mai redusă, determinată īn special de lipsa unora din opţiunile avansate de formatare, īnsă acest lucru nu este un impediment pentru majoritatea utilizatorilor. Editoarele profesionale sīnt indicate pentru cei care au nevoie (īn activitatea lor de la servici, de la şcoală sau chiar de acasă) de cīt mai multe opţiuni avansate, care să le permită elaborarea de documente cu aspect deosebit. Editoarele profesionale sīnt de obicei incluse īn cadrul unor pachete de softuri numite "suite de birotică", fiecare dintre acestea īnglobīnd alături de un ET şi o aplicaţie de calcul tabelar, un editor HTML ca şi alte aplicaţii cu utilitate īn lucrul cu documente.

    Editoarele de text pot fi clasificate şi după licenţa de folosire, existīnd astfel ET gratuite şi ET comerciale (cu plată), acestea din urma putīnd fi de obicei evaluate īnainte de cumpărare pentru o perioadă de timp limitată. Un tabel cu adresele de unde pot fi descărcate variantele complete sau de evaluare ale celor mai bune ETS şi ETP se găseşte īn pagina Legături Programe.

    Cele mai la īndemīnă (şi poate chiar cele mai folosite) editoare de text potrivite pentru o utilizare obişnuită sīnt softurile "Notepad" şi "Wordpad", care sīnt incluse īn toate sistemele de operare Windows. Cel mai folosit ET profesional este Microsoft Word, inclus īn suita "Microsoft Office". Există īnsă şi cīteva editoare de text profesionale care sīnt gratuite, cum sīnt cele incluse īn suitele OpenOffice.org, LibreOffice (utilizare privată sau īn mediu instituţional, comercial sau necomercial), Kingsoft Office sau SSuite Office.

    Unele editoare de text sīnt scoase īn doua variante, una cu plată şi alta gratuită (cu funcţionalitate ceva mai redusă), un exemplu fiind softul EditPad, care există īn variantele EditPad Pro (cu plată) şi EditPad Lite (gratuită sau cu plată). Varianta EditPad Pro este destinată īn special programatorilor, deşi evident că poate fi folosită şi pentru scrierea de texte obişnuite. Varianta gratuită de EditPad Lite are marea majoritate a facilităţilor de bază ale unui editor de text, iar funcţionalitatea sa o depăşeşte īn anumite privinţe pe cea a editorilor incluşi īn SO Windows, de aceea m-am oprit asupra ei pentru acest manual. Īncepīnd cu versiunea 7, pe līngă versiunea gratuită de EditPad Lite (utilizabilă doar de persoane particulare īn mediul casnic, deci acasă) a apărut şi o versiune cu plată, care poate fi folosită oriunde, deci şi īn mediul de afaceri sau cel administrativ. Versiunea cu plată conţine şi un corector ortografic īncorporat (la fel ca EditPad Pro), avīnd deci o facilitate īn plus faţă de cea gratuită. Cu această completare esenţială, EditPad Lite conţine toate funcţiile de bază ale unui editor de text pentru scriitori.

    EditPad are de asemenea cīteva calităţi importante :

  • este stabil
  • are o interfaţă intuitivă şi uşor de folosit
  • nu consumă multe resurse
  • funcţionează pe toate SO Windows recente (2000, XP, Vista, 7)
  • are dimensiuni mici (īn jur de 10 MB, ceea ce īl face uşor de descărcat de pe internet)

    Toate versiunile de EditPad sīnt traduse īn rumīnă:

    EditPad Pro (poate fi descărcată versiunea de evaluare)

    EditPad Lite (poate fi descărcată versiunea gratuită)

 

MANUAL  EDITPAD  LITE (versiunea 7.1.1)

 

INSTALARE

INTERFAŢĂ

UTILIZARE

CONFIGURARE

    1. INSTALARE

    Este indicat să descărcăm cea mai nouă versiune a programului īn limba rumīnă de pe situl producătorului. Trebuie clicat pe legătura "Descarcă EditPad Lite RO" aflată īn partea dreaptă-jos a paginii, sub secţiunea numită "Versiune Gratuită pentru Utilizare Personală". După descărcarea pachetului de instalare (SetupEditPadLiteRO.exe), facem dublu-clic pe el şi vom fi īntīmpinaţi de o fereastră īn care putem să alegem tipul de instalare dorit din cele trei propuse. Varianta "Instalare Fără Īntrebări" este cea mai simplă şi ca urmare este indicată pentru utilizatorii care doresc să instaleze programul cu setările predefinite. Varianta "Selectează Componentele şi Instalează" ne permite să decidem dacă instalăm sau nu documentaţia care vine cu programul (fila de ajutor, etc.) şi scurtăturile către acesta. Varianta "Instalare cu Opţiuni Avansate" ne permite să configuram īn detaliu procesul de instalare, de exemplu putem să alegem dosarul de pe hardisc īn care dorim să instalăm EditPad Lite (EPL), dacă acesta să fie asociat automat cu filele text, dacă să fie instalate documentaţia şi scurtăturile. Vom alege prima variantă de instalare ("Instalare Fără Īntrebări") şi ca atare vom face clic pe butonul cu acelaşi nume.

    Apare o fereastră care conţine licenţa de folosire a EPL. Aceasta este o licenţă tipică pentru un gratisoft ("freeware") şi este bine să o citim. Īn licenţă se spune că programul este gratuit doar pentru folosire de către persoane particulare īn scop necomercial sau de către organizaţiile non-profit care nu sīnt finanţate majoritar din fonduri guvernamentale. Alte prevederi din licenţă sīnt cele īn care se specifică faptul că pentru varianta gratuită nu se oferă sprijin tehnic ("technical support") şi de asemenea că autorul softului nu poate fi tras la răspundere pentru anumite neplăceri (de ex. pierderi de date) care pot apare ca urmare a folosirii softului. Dacă sīntem de acord cu prevederile licenţei, facem clic pe butonul "Da" pentru a iniţia procesul propriu-zis de instalare (copierea filelor programului pe hardiscul nostru). Procedura de instalare se va desfăşura automat iar la sfīrşitul ei trebuie să facem clic pe butonul "Mulţumiri".

    Ca multe alte programe, şi EPL va afişa la prima pornire o minifereastră ce conţine "pontul zilei" ("tip of the day"), fereastră care este setată să apară automat la fiecare pornire a softului. Acest pont este un sfat oferit de autorul programului către utilizator şi pune īn evidenţă un aspect util referitor la funcţionalitatea softului. Pontul se schimbă la fiecare pornire a EPL, dar dacă vrem să le vedem pe rīnd pe toate, putem face clic pe butonul "Pontul Următor" ("Next Tip") pīnă vedem că ponturile īncep să se repete. Ponturile sīnt o modalitate mai uşoară de a īnvăţa despre folosirea programului, dar ele nu sīnt neapărat necesare pentru cine citeşte fila de ajutor ("help file") inclusă. Ca urmare īnlăturăm bifarea de la căsuţa "Arată pontul zilei la pornire" ("Show tip of the day at startup"), făcīnd clic īn căsuţa respectivă şi apoi facem clic pe butonul "Mulţumesc".

    Programul este deja lansat īn execuţie īn acest moment, īnsă īn mod obişnuit īl vom lansa făcīnd dublu-clic pe scurtătura de pe birou (suprafaţa de lucru - "desktop") sau pe cea prezentă īn dosarul "EditPad Lite" instalat īn meniul de start. La pornirea programului apare fereastra sa principală, pe care o putem maximiza pentru a avea o suprafaţă mai mare īn care să lucrăm cu textul. Odată maximizată, programul va reţine această preferinţă a noastră şi īn sesiunile următoare de lucru fereastra principală va fi afişată īn mod maximizat fără intervenţia noastră.

 

    2. INTERFAŢA  PROGRAMULUI

    Interfaţa este similară cu a altor softuri concepute pentru sistemul de operare Windows. La partea cea mai de sus a ferestrei principale a programului se afla Bara de Meniuri ("Menubar") care conţine liste ("meniuri") cu cele mai folosite comenzi. Meniurile ("Filă" [File], "Editează" [Edit], "Caută" [Search], "Du-te" [Go], "Bloc" [Bloc], "Extra" [Extra], "Converteşte" [Convert], "Opţiuni" [Options], "Vezi" [View], "Ajutor" [Help]) se folosesc făcīnd mai īntīi clic pe titlul lor pentru a derula lista de comenzi, după care se face clic pe comanda dorită. Sub bara cu meniuri se afla Bara de Unelte [Toolbar] care conţine nişte "butoane" sub forma unor icoane (pictograme). Butoanele ne permit să lansăm īn execuţie foarte rapid comenzile cele mai des folosite. Fereastra principală a programului EPL are deci caracteristicile obişnuite ale ferestrelor softurilor pentru SO Windows (bara de meniuri, bara de unelte, bara de stare), dar are şi o caracteristică particulară şi anume folosirea unei interfeţe de tip multidocument ("multi document interface" - MDI), īn care navigarea se face cu ajutorul unor taburi.

    Interfaţa (modul de afişare) multidocument ne permite să avem mai multe documente (file) deschise īn acelaşi timp şi să trecem foarte uşor de la unul la altul īn funcţie de nevoile de moment. Documentele deschise se suprapun perfect (la fel ca nişte coli de hīrtie puse una peste alta), deci la un moment dat un singur document este vizibil īn fereastra principală a editorului de text. Pentru a face comutarea īntre documente rapidă şi intuitivă, a fost pusă la punct navigarea cu ajutorul taburilor. Aceasta presupune ca fiecare document să aibă la marginea superioară o mică etichetă (tab) care iese din conturul ferestrei şi conţine numele documentului respectiv. Atunci cīnd avem mai multe documente deschise īl putem aduce īn prim-plan pe cel cu care dorim să lucrăm făcīnd clic cu mausul pe tabul (eticheta) acestuia.

    Taburile sīnt de patru feluri īn EPL :

  • Activ [Active] - Corespunde documentului deschis la care lucrăm şi care este afişat īn fereastra EPL. Este colorat īn alb şi are dimensiuni ceva mai mari decīt taburile inactive.
  • Inactiv [Inactive] - Corespunde unui document deschis la care nu se lucrează pe moment. Este colorat īn gri.
  • Modificat [Modified] - Corespunde unui document la care am făcut modificări pe care nu le-am salvat. Este colorat īn roz (dacă este activ) sau īn roşu (dacă este inactiv).
  • Fierbinte [Hot] - Este o stare tranzitorie şi desemnează tabul peste care am dus cursorul mausului, fără să apăsam. Este colorat īn gri-petrol.

    Interfaţa multidocument cu taburi este preferată de utilizatori pentru că are o ergonomie superioară oricărei alte interfeţe şi economiseşte resursele calculatorului (nefiind nevoie să deschidem fiecare document īntr-o fereastră separată). Īn plus folosirea acestui tip de interfaţă este intuitivă (uşor de īnţeles) chiar şi pentru cineva care nu a avut de-a face cu calculatoarele, pentru că ea se bazează pe aspectul īntīlnit de multă vreme la agendele telefonice şi la cartotecile folosite pentru ordonarea fişelor de prezentare a cărţilor dintr-o bibliotecă.

 

    3. UTILIZAREA  PROGRAMULUI

 3.1 DESCHIDEREA  DOCUMENTELOR
 3.2 SALVAREA  DOCUMENTELOR
 3.3 ĪNCHIDEREA  DOCUMENTELOR
 3.4 EDITAREA  DOCUMENTELOR
 3.5 FORMATAREA  DOCUMENTELOR
 3.6 CĂUTAREA  ŞI  ĪNLOCUIREA  ELEMENTELOR  DE  TEXT
 3.7 SCRIEREA  DOCUMENTELOR
 3.8 CORECTAREA  ORTOGRAFICĂ
 3.9 COLECŢIA  DE  DECUPAJE

    Cel mai frecvent tip de folosire a editoarelor de text este pentru citirea documentelor şi eventual pentru modificarea (editarea) lor. Cealaltă activitate care se poate realiza cu un ET este bineīnţeles scrierea unui text cu ajutorul calculatorului, care implică două etape principale şi anume cea de scriere propriu-zisă şi cea de editare a textului rezultat. Pe līngă acestea, textul mai poate fi supus ulterior unor prelucrări secundare, care depind de funcţionalitatea editorului folosit (de exemplu corectura ortografică şi gramaticală).

    IMPORTANT: Pentru toate elementele de interfaţă ale programului există cīte o mică explicaţie cu referire la funcţia lor, ceea ce uşurează folosirea programului de către īncepători. Această explicaţie apare īn partea dreaptă a barei de stare a programului atunci cīnd ducem arătătorul mausului peste un buton, comandă sau opţiune. Cu alte cuvinte, ori de cīte ori avem o nelămurire asupra funcţiei unui element de interfaţă, nu trebuie decīt să ducem arătătorul mausului peste el şi să ne uităm la fraza afişată īn bara aflată la marginea de jos a ferestrei softului.

 

    3.1 DESCHIDEREA  UNUI  DOCUMENT

    Pentru a fi afişat un document īn fereastra softului, trebuie să facem clic pe butonul "Deschide" [Open] din bara de unelte ("toolbar"), care este al treilea īncepīnd din partea stīngă. Acesta are desenată pe el o icoană simbolizīnd un dosar īntredeschis din care ies nişte file. Facem deci clic pe acest buton şi va apare o fereastră de explorare a conţinutului hardiscului, unde trebuie să selectăm fila ce conţine documentul dorit. Putem mări dimensiunea ferestrei trăgīnd de colţul ei din dreapta-jos. Fereastra de explorare are funcţionalitate asemănătoare cu a unei ferestre Windows Explorer, īn sensul că putem face operaţii cu filele afişate dacă apelăm la comenzile din meniul contextual, care apare cīnd facem clic-dreapta īn interiorul ferestrei. Comenzile meniului sīnt diferite dacă facem clic-dreapta pe un dosar (sau filă), faţă de situaţia īn care facem clic-dreapta pe un spaţiu īn care nu se află nici un element.

    Ceea ce ne interesează īnsă acum este explorarea conţinutului hardiscului īn căutarea filei dorite. Pentru a ne face munca mai uşoară, īn fereastră sīnt prezente cīteva elemente care ne ajută la navigare. Cel mai important dintre ele este un panou lateral care ne oferă acces la nişte destinaţii des folosite. Navigarea īn structura arborescentă a dosarelor este extrem de uşoară şi se aseamănă cu căutarea unor file īntr-un birou. Īn cazul biroului căutăm īncepīnd cu suprafaţa lui şi continuīnd cu conţinutul sertarelor, pīnă găsim obiectul dorit. Este deci vorba de o căutare pornind de la suprafaţă īnspre profunzime. Acelaşi lucru se īntīmplă şi īn cazul ferestrei de explorare, unde pornim de la partiţii (sau de la unităţile de stocare) şi avansăm īn etape ("coborīm cīte un nivel īn structura arborescentă") descoperind pe parcurs īntreg conţinutul de dosare şi file. Pentru a afişa conţinutul unei partiţii īn fereastra de explorare, trebuie să facem dublu-clic pe numele ei, lucrurile fiind identice şi īn cazul dosarelor. Vor fi deci afişate dosarele prezente pe partiţie (sau subdosarele conţinute īntr-un dosar) şi putem continua explorarea făcīnd dublu-clic pe unul din ele pentru a investiga conţinutul său.

    Explorarea ia sfīrşit īn momentul īn care am găsit fila dorită. Facem clic pe numele ei pentru a o selecta şi apoi facem clic pe butonul "Deschide" [Open] pentru a o afişa īn fereastra principală a EPL. Putem deschide orice filă prezentă pe hardisc, indiferent de extensia ei, dar EPL nu va afişa īn mod corespunzător decīt filele pentru care este specializat şi anume cele de tip TEXT (care au extensia .txt, .xml, etc.). Este de altfel recomandat să deschidem numai acest tip de file şi asta nu pentru că altfel s-ar īntīmpla ceva rău cu calculatorul nostru (operaţiunea este inofensivă), ci pentru că deschizīnd alte tipuri de file (.exe., .mp3, etc.) va fi afişată o succesiune de simboluri alfanumerice din care nu vom īnţelege nimic, tocmai pentru că ele nu fac parte din nişte documente.

    Deschiderea unui document se poate realiza bineīnţeles şi făcīnd clic pe meniul "Filă" ("File"), iar apoi pe comanda "Deschide" ("Open"), pentru a afişa fereastra de explorare. Aceeaşi acţiune se poate realiza cu ajutorul combinaţiei de taste Ctrl+O.

    Unul din punctele forte ale EPL este acela că ne permite să deschidem mai multe documente īn acelaşi timp. Dacă repetăm manevra explicată mai sus putem deschide oricīte documente dorim şi vom putea trece de la unul la altul făcīnd clic pe tabul (eticheta) lor. Documentul la care lucrăm la un moment dat (cel afişat īn fereastra principală a EPL) se numeşte document activ, iar tabul său iese īn evidenţă fiind colorat īn alb. Cīnd trecem la un alt document, acesta va deveni document activ, restul documentelor deschise devenind automat inactive.

    Softul EPL posedă şi o facilitate foarte utilă care ne permite să accesăm rapid documente deschise īntr-o sesiune de lucru anterioară, fără a le mai căuta pe hardisc. Această funcţie este īntrucītva asemănătoare cu funcţia "History" ("Istorie") din exploratoarele de internet ("browsers") şi se bazează pe alcătuirea unei liste cu adresele documentelor deschise recent, īn aşa fel īncīt dacă dorim să redeschidem unul din aceste documente să īl căutăm īn listă şi nu pe hardisc. Pentru a vedea lista, va trebui să facem clic pe triunghiul cu vīrful īn jos aflat līngă butonul "Deschide" ("Open") din bara de unelte. Deschiderea unui document din listă se realizează făcīnd clic pe adresa lui. Dacă documentul respectiv a fost īntre timp şters, atunci dacă īncercăm să īl deschidem va apare o minifereastră cu un mesaj de eroare ("[Fila] se pare că nu mai există" - "[File] does not seem to exist anymore"). Īn acest din urmă caz, adresa filei dispărute va fi ştearsă automat din listă. Pentru a evita pe viitor astfel de īntīmplări, putem să "curăţăm" lista de adresele filelor inexistente, făcīnd clic pe opţiunea "Īnlătură Filele Dispărute" ("Remove Obsolete Files"). Dacă dorim să ştergem toate adresele din listă, facem clic pe opţiunea "Īnlătură Toate Filele" ("Remove All Files"). Lista documentelor deschise anterior poate fi accesată şi din meniul "Filă" ("File"), dacă ducem cursorul mausului peste comanda "Deschide" ("Open").

    Īn situaţia īn care o filă a fost deschisă, dar nu este afişată corespunzător (eventualitate extrem de rară, dar teoretic posibilă), trebuie să obligăm softul să o redeschidă, făcīnd clic pe opţiunea "Redeschide de pe Hardisc" ("Reload from Disk") din meniul "Filă" ("File"). Īn mod normal de această dată ea va fi afişată īn mod corect.

 

    3.2 SALVAREA  UNUI  DOCUMENT     

 3.2.1 SALVAREA  MANUALĂ
 3.2.2 SALVAREA  AUTOMATĂ
 3.2.3 CONSERVAREA

    Operaţia de salvare presupune memorarea permanentă a modificărilor aduse unui document. EditPad Lite, la fel ca orice alt editor de text, ne permite să modificăm un document īn ce fel dorim, iar aceste modificări sīnt vizibile imediat. Cu toate acestea, dacă nu salvăm documentul īn formă modificată, la următoarea deschidere a lui vom vedea că el apare īn versiunea de dinaintea efectuării modificărilor. Salvarea este singura operaţie care ne garantează că munca noastră nu s-a pierdut şi de aceea este indicat să salvăm documentul la intervale regulate de timp, pentru a nu ne expune pierderii accidentale a datelor provocată de o pană de curent sau de o altă situaţie neprevăzută. Prin salvarea documentului, acesta este stocat pe hardisc (sau pe altă unitate de stocare) cu tot cu modificările sau adăugirile făcute. Ca urmare chiar dacă alimentarea cu curent electric se suspendă temporar, documentul este īn siguranţă, iar noi ne vom putea reīncepe munca din locul īn care am īntrerupt-o. 

    3.2.1 Salvarea Manuală a Documentelor

    Cea mai uşoară metodă de a salva documentul la care lucrăm este să facem clic pe butonul "Save" din Bara de Unelte, buton care are desenat pe el o dischetă. Dacă repetăm această manevră la intervale regulate de timp sau după ce am făcut modificări importante la document, vom fi absolut siguri că nu vor exista surprize neplăcute. Alternativ, putem folosi combinaţia de taste Ctrl+S, care are exact acelaşi rezultat şi īn plus ne permite să nu ridicăm mīinile de pe tastatură īn timp ce scriem. Īn cazul īn care avem deschise mai multe documente şi lucrăm alternativ la ele, EPL ne oferă posibilitatea să le salvăm pe toate īn acelaşi timp, fără deci că să mai fie nevoie să īl salvăm pe fiecare īn parte. Pentru aceasta facem clic pe butonul "Salvează Tot" ("Save All") din Bara de Unelte, buton care are desenat pe el mai multe dischete suprapuse, sau alternativ putem folosi combinaţia de taste Ctrl+Shift+A. Putem de asemenea folosi comenzile "Salvează" ("Save") şi "Salvează Tot" ("Save All"), dacă le accesăm īn cadrul meniului "Filă" ("File"). Prin aceste două comenzi documentul este salvat īn formatul original (de ex. TXT), dar la fel de important, el este salvat īn locul īn care se află, adică pe hardisc, pe dischetă, etc.

    Dacă dorim să salvăm documentul (fila) īn alt loc decīt cel original sau cu alt nume ori format, trebuie să apelăm la comanda "Salvează Ca" ("Save As" ). Să presupunem că avem o filă text deschisă īn EPL şi dorim să o salvăm sub alt nume şi pe altă partiţie decīt cea de origine. Pentru aceasta facem clic pe meniul "Filă" şi apoi pe opţiunea "Salvează ca". Va apare o fereastră de explorare īn care trebuie să specificăm numele filei (īl completăm īn cīmpul "File name", după ce ştergem numele deja prezent dacă acesta nu ne convine) şi locul de salvare (partiţia şi dosarul īn care să fie inclus). Trebuie de asemenea să fim atenţi ca īn cīmpul "Save as type" ("Salvează că tip [de filă]") din fereastra de explorare, formatul filei de salvat să fie specificat corect, adică "Document Text (*.txt)". Dacă o salvăm ca "Filă Nedefinită" ("Any file") fila rezultată nu va avea extensia TXT, dar i-o putem adăuga ulterior īn mod manual. Dacă o salvăm ca "Document HTML " ea va fi deschisă automat īn explorator ("browser"), ceea ce nu ne va permite s-o edităm. După ce am specificat corect formatul ("Document Text") şi locul de stocare, va trebui să facem clic pe butonul "Salvează" ("Save") din fereastra de explorare, iar documentul va fi salvat instantaneu. Īn locul comenzii din meniul "Filă" ("File") putem să folosim combinaţia de taste Ctrl+Shift+S, cu acelaşi rezultat.

    Comenzile "Salvează" ("Save") şi "Salvează ca" ("Save as") sīnt disponibile şi īn cadrul meniului contextual, care apare dacă facem clic-dreapta īn interiorul unui document deschis sau pe tabul lui. Salvarea unui document īn formatul Html este recomandată doar dacă folosim EPL ca editor pentru codul Html al unei pagini web. Acest lucru este posibil, dar nu este recomandat, pentru că există softuri specializate (editoare Html) care sīnt mai uşor de folosit şi oferă o mulţime de opţiuni suplimentare.

    Softul EPL monitorizează permanent situaţia documentului deschis şi īn funcţie de faptul dacă au fost aduse sau nu modificări acestuia, activează butoanele şi comenzile legate de salvare. Butoanele "Salvează" şi "Salvează Tot" (şi opţiunile corespunzătoare din meniul "Filă") sīnt estompate (nefuncţionale) dacă nu am făcut nici o modificare la documentul (documentele) deschis(e). Ele devin īnsă funcţionale imediat ce am făcut prima modificare la document. Tot această monitorizare este responsabilă de faptul că īnainte de a īnchide un document modificat, sīntem īntrebaţi dacă nu cumva dorim să-l salvăm īn prealabil, situaţie care este expusă mai jos.

    3.2.2 Salvarea Automată a Documentelor

    Pentru a preveni pierderea accidentală a datelor īn cazul īn cazul unui eveniment neprevăzut, EditPad Lite oferă şi o funcţie de salvare automată. Īn acest fel utilizatorul poate să nu mai salveze manual documentul la intervale regulate şi scurte de timp, pentru că o va face softul īn mod automat. Astfel chiar dacă apare o problemă legată de funcţionarea calculatorului sau o pană de curent, salvarea automată asigură utilizatorul că ultimele modificări aduse documentului nu vor fi pierdute, evitīndu-se astfel o muncă īn plus pentru reconstituirea documentului īn ultima sa variantă īnaintea apariţiei problemei care a produs īnchiderea accidentală a calculatorului.

    Activarea salvării automate simple se face din Panoul Opţiunilor, de la secţiunea "Salvare":

    Opţiuni>Preferinţe>Salvare>Salvare Automată

    Mai īntīi trebuie bifată opţiunea "Salvează copii de lucru ale filelor la fiecare [x minute]". Apoi trebuie folosite cele două mici butoane cu vīrg de săgeată īn sus sau īn jos pentru a alege numărul de minute la care să se facă salvarea automată a filelor deschise īn program. Īn final trebuie apăsat butonul OK din partea de jos a panoului opţiunilor pentru a pune īn funcţiune setarea aleasă.

    3.2.3 Conservarea Documentelor 

    Funcţia aceasta constă īn crearea de conservări [backups] ale filelor, numite şi "copii de rezervă". Ea este o metodă specială de salvare manuală, cu ajutorul ei fiind create automat copii ale filei salvate ori de cīte ori aceasta este salvată manual. Acestea sīnt exemplare identice ale filei respective, separate īnsă de ea. Conservările prezintă avantajul că īnregistrează starea filei īn diverse momente ale prelucrării ei īn timp. Prin deschiderea unei conservări se poate deci oricīnd consulta o stare anterioară a filei pentru a o compara cu starea ei actuală. De exemplu un text din filă care a fost şters īn mod voit sau din greşeală poate fi recuperat apelīnd la una din conservările filei, chiar dacă ştergerea a avut loc īn urmă cu cīteva zile. Conservările funcţionează şi ca asigurare īmpotriva pierderii fizice a unei file, pentru că ele pun la adăpost copii identice ale acesteia, foarte bune pentru cazul īn care fila originală a dispărut.

    Conservarea (crearea de copii de rezervă) poate fi configurată din Panoul Opţiunilor după necesităţile precise ale fiecărui utilizator. Pentru a ajunge la secţiunea de configurare a conservării urmăm calea: Opţiuni>Preferinţe>Salvare>Copii de Conservare a Filelor.

    Īn primul rīnd trebuie să decidem dacă vrem sau nu să folosim funcţia de conservare. Dacă nu vrem s-o folosim, atunci trebuie să bifăm opţiunea "Nu crea conservări" prin clicarea īn cerculeţul de līngă ea. Īn cazul īn care vrem să folosim funcţia de conservare, trebuie să alegem dacă să fie creată o singură conservare [backup] sau mai multe.

    Conservarea unică implică existenţa unei singure copii de rezervă pentru o filă, copie care este īnlocuită de fiecare dată cīnd se face o salvare manuală a filei. Există trei opţiuni care ne permit alegerea extensiei pentru fila unică de conservare. De exemplu putem alege extensia "bak", care este o prescurtare a cuvīntului "backup".

    Conservările multiple implică existenţa mai multor copii de rezervă sub forma unei serii. De fiecare dată cīnd fila originală este salvată manual de către utilizator, este creată automat o copie de rezervă, care conţine copia identică a filei īn starea existentă īnainte de salvarea ei. Diferenţa faţă de conservarea unică constă īn faptul că la conservarea multiplă copia de rezervă nu este ştearsă atunci cīnd survine o nouă salvare manuală a filei, ci este păstrată. Cu timpul va apărea o serie īntreagă de copii de rezervă, care īnregistrează evoluţia filei īn timp. Putem alege care să fie extensia filelor de conservare, dar şi modul lor de numerotare. De exemplu putem alege ca acestea să aibă o extensie de tipul "AAALLZZhhmmss", unde A=anul, L=luna, Z=ziua, h=ora, m=minutul, s=secunda. Īn acest fel putem afla direct din nume timpul la care a fost creată fiecare conservare. Se poate opta īnsă şi pentru o īnseriere bazată pe numerotarea simplă a extensiei (.bak1, .bak2, etc.) sau pe inserarea unui număr īn numele conservărilor (Conservarea 1 pentru fila.txt, Conservarea 2 pentru fila.txt, etc.).

    Opţiunea "Conservări rapide" [Quick backups] este metoda implictă de realizare a conservărilor īn EditPad şi ea este descrisă īn fila de ajutor. Ea este potrivită pentru lucrul cu file stocate pe calculatoare ce folosesc SO Windows (inclusiv servere), īnsă dacă se editează file existente pe servere din reţeaua locală ce rulează SO Linux, pot apărea probleme legate de permisiunile filelor. Īn acest din urmă caz este recomandată debifarea opţiunii.

    Opţiunile legate de dosarul unde să fie stocate conservările sīnt şi ele importante. Īn mod implicit conservarea unică sau conservările multiple sīnt plasate īn acelaşi dosar cu fila originală şi sīnt denumite după opţiunile specificate de utilizator. Pentru conservările multiple putem să alegem ca ele să fie stocate īn acelaşi dosar cu fila originală, dar īntr-un subdosar numit "_history" care are proprietatea ascuns [hidden], caz īn care ele vor fi numerotate simplu (fila.txt.~1~, fila.txt.~2~, etc.). Conservările pot fi īnsă plasate īntr-un dosar personalizat, dacă utilizatorul bifează opţiunea "Salvează conservările īntr-un dosar sau subdosar special". Acest dosar/subdosar personalizat poate fi ales dintre cele care există pe hardiscul calculatorului personal, pe hardiscul unui alt calculator din reţeaua locală sau pe dispozitive de stocare portabile (hardiscuri externe, sticuri USB, etc.) ataşate la calculator.

    Numărul conservărilor multiple poate fi limitat fie prin specificarea unui număr maxim de copii, fie prin specificarea unei vechimi maxime raportate la data curentă. Īn ambele cazuri, pe măsură ce se creează conservări noi, sīnt şterse automat conservările cele mai vechi.

 

    3.3 ĪNCHIDEREA  UNUI  DOCUMENT

    După ce am terminat de citit sau editat unul sau mai multe documente, le putem īnchide. Cea mai elegantă şi uşoară metoda de a īnchide un document la care nu am făcut modificări este să facem clic-dreapta pe tabul său şi īn meniul care apare să facem clic pe opţiunea "Īnchide" ("Close"). Putem proceda asemănător cu oricare din documentele deschise, indiferent dacă el este activ sau inactiv. La fel ca orice soft şi EPL ne permite să efectuăm o acţiune pe mai multe căi, rămīnīnd ca utilizatorul să o aleagă pe aceea pe care o socoteşte cea mai eficientă pentru stilul său de lucru. Īnchiderea unui document nemodificat se poate realiza şi făcīnd clic pe butonul "Īnchide" ("Close") din Bara de Unelte (al doilea din stīnga) sau pe butonul "Īnchide Tabul Activ" din partea dreaptă a Barei de Taburi, iar ca urmare documentul activ (afişat īn fereastră) va fi īnchis. Celelalte căi presupun folosirea opţiunii "Īnchide" din meniul "Filă" sau a combinaţiei de taste Ctrl+W. Dacă dorim să īnchidem toate documentele, atunci trebuie să facem clic pe opţiunea "Īnchide Tot" ("Close All") din meniul "Filă" ("File") sau să folosim combinaţia de taste Shift+Ctrl+W.

    Īn cazul īn care am operat modificări la un document, nu vom putea să īl īnchidem decīt după ce īi indicăm programului decizia noastră īn legătură cu modificările efectuate, cu alte cuvinte dacă le păstrăm sau nu. Īn situaţia īn care īncercăm să īnchidem o filă modificată, va apare automat o casetă de avertizare cu textul: "Fila a fost modificată. Vrei să salvezi fila īnainte de a o īnchide?.." ("The file has been modified. Do you want to save the file before closing it?..."). Avem la dispoziţie trei butoane pentru a indica decizia noastră. Dacă facem clic pe butonul "Salvează" ("Yes: Save") modificările vor fi salvate, dacă facem clic pe butonul "Nu Salva" ("No: Don't Save") modificările nu vor fi salvate, iar dacă facem clic pe butonul "Anulează" ("Cancel Close") operaţia de īnchidere a filei va fi anulată. Lucrurile stau asemănător dacă avem deschise mai multe documente la care am făcut modificări şi decidem să le īnchidem pe toate dintr-o dată (Shift+Ctrl+W). Programul va lua pe rīnd filele deschise şi ne va īntreba ce să facă īn legătură cu modificările ce le-au fost aduse. Pentru fiecare filă vom avea fie opţiunea să păstrăm modificările (facem clic pe butonul "Salvează Fila" ("Save this File"), fie să le anulăm (facem clic pe butonul "Nu Salva Fila" - "Don't Save this File"). Īn plus avem posibilitatea să luăm o hotărīre care să privească modificările din toate documentele fără să mai decidem pentru fiecare document īn parte, putīnd deci să păstrăm modificările (facem clic pe butonul "Salvează Tot" - "Save All Files") sau să le anulăm (facem clic pe butonul "Nu Salva Nimic - "Don't Save Any").

 

    3.4 EDITAREA  UNUI  DOCUMENT  

 3.4.1 SELECTAREA TEXTULUI
 3.4.2 DECUPAREA TEXTULUI
 3.4.3 COPIEREA TEXTULUI
 3.4.4 LIPIREA TEXTULUI
 3.4.5 ŞTERGEREA TEXTULUI
 3.4.6 DEZEXECUTAREA  ŞI  REEXECUTAREA  ACŢIUNILOR

    După ce am deschis un document, īl putem citi şi prelucra. Toate acţiunile pe care le efectuăm īn vederea modificării unui text d.p.d.v. al aspectului sau al conţinutului sīnt īnglobate īntr-un concept general care poartă numele de "editare".

    Unul din marile avantaje pe care le oferă calculatorul comparativ cu maşina de scris este faptul că ne permite să rearanjăm un text (să adăugăm, să ştergem sau să mutăm paragrafe) foarte rapid şi īntr-un mod extrem de intuitiv. Editarea unui text poate fi īnţeleasă de oricine a "prelucrat" articole şi poze din ziare sau reviste cu ajutorul instrumentelor binecunoscute (foarfecă, cutie cu lipici, carioci, gumă, etc.), activitate care este realizată cu bune rezultate şi de către copiii preşcolari. Tocmai pentru că decuparea şi lipirea unor poze sau texte din publicaţiile tipărite este un proces pe care majoritatea persoanelor l-au realizat īntr-o perioadă mai apropiată sau mai indepărtată a existenţei lor, programatorii s-au gīndit să facă editarea textului la fel de uşoară că această activitate practică aflată la īndemīna oricui. Succesiunea de operaţii īn cazul decupării sau copierii unei porţiuni de text cu ajutorul unui editor de text este intuitivă şi o reproduce īn mare măsură pe cea din viaţa reală : selectarea textului, copierea sau decuparea sa, fixarea īn Cliplanşetă ("Clipboard"), lipirea īn noua poziţie. Cliplanşeta este o memorie temporară īn care sīnt stocate īn mod automat elementele (de ex. fragmentele de text) pe care dorim să le rearanjăm.

    Īn cele ce urmează vor fi prezentate detaliat etapele procesului de editare. Este recomandat să deschidem un document īn format text aflat pe hardisc, pentru a īnţelege mai bine tehnicile care urmează a fi expuse. Şi mai bine ar fi să facem o copie după o filă text şi să o folosim pe aceasta, astfel că indiferent ce modificări i-am aduce, originalul nu va fi afectat.

    3.4.1 Selectarea şi Deselectarea unei Porţiuni de Text

    Orice document se prezintă īn fereastra editorului ca o succesiune de linii de text suprapuse, grupate sau nu īn paragrafe. Etapa de selectare a textului pe care dorim să-l modificăm este esenţială, pentru că prin ea īi arătăm softului cu precizie porţiunea pe care dorim s-o prelucrăm. Rezultatul selectării este īn general un bloc de text, deşi se poate selecta şi o singură literă sau un singur cuvīnt. Porţiunea selectată se va colora diferit de restul textului, de cele mai multe ori textul avīnd culoarea albă, iar fundalul culoarea bleumarin.

    Cea mai simplă metodă de selectare se face exclusiv cu ajutorul mausului. De obicei arătătorul ("pointer") mausului are forma unei săgetuţe. Īn momentul īn care mutăm cursorul deasupra unui text (īntr-un editor de text sau īn exploratorul web) forma arătătorului se schimbă, el luīnd acum aspectul unei mici linii verticale. Pentru a selecta o porţiune de text poziţionăm mai īntīi arătătorul la īnceputul textului respectiv şi apoi facem clic pe butonul stīng al mausului. Īn acest fel se inserează arătătorul īn document, el devenind cursor (care de obicei arată ca o bară verticală care pīlpīie). Cursorul este deci arătătorul mausului integrat īn text. Ţinīnd īn continuare butonul apăsat tragem mausul īnspre dreapta, īn aşa fel īncīt să fie selectată porţiunea pe care o dorim (o literă, un cuvīnt, o propoziţie sau īntregul rīnd de text). Dacă intenţia noastră este să selectăm un paragraf (format din mai multe rīnduri de text) atunci trebuie să facem clic la īnceputul paragrafului şi apoi ţinīnd butonul stīng apăsat să tragem mausul īn diagonală din partea stīngă-sus īnspre partea dreaptă-jos. Īn momentul īn care am terminat de selectat porţiunea dorită, ridicăm degetul de pe butonul stīng al mausului. Procedura este similară dacă dorim să selectăm mai multe paragrafe dintr-o dată. Īn cazul īn care fragmentul vizat este de dimensiuni mari şi nu se īncadrează īntr-un singur ecran (porţiunea vizibilă a ferestrei), procedăm cum a fost explicat mai īnainte, dar ducem cursorul mausului (cu butonul stīng apăsat) īn jos, īn aşa fel īncīt el să depăşească marginea inferioară a ferestrei editorului. Textul va īncepe să se deruleze şi va fi selectat īn mod automat. Pentru a opri derularea (şi implicit selectarea) ridicăm degetul de pe butonul stīng al mausului. Dacă dorim să deselectăm tot textul, facem clic cu butonul stīng al mausului oriunde īn interiorul documentului. Dacă dorim să deselectăm doar o porţiune din el, ţinem apăsat butonul stīng şi tragem mausul īn sus, iar rīndurile de la marginea inferioară a porţiunii selectate se vor deselecta progresiv. Acest ultim procedeu este valabil doar dacă după selectare nu am ridicat degetul de pe butonul stīng al mausului.

    O a doua metodă de selectare presupune folosirea doar a tastaturii şi este preferată de cei care nu doresc să desprindă mīinile de pe tastatură īn timp ce lucrează la un text. Ea presupune folosirea tastei Shift īmpreună cu una din tastele navigaţionale (cu săgeată). Īncepem procedura de selectare prin plasarea cursorului la īnceputul textului vizat, folosindu-ne de tastele direcţionale (cu săgeată īn sus, īn jos, la dreapta şi la stīnga). Apoi ţinem apăsată tasta Shift şi īn acelaşi timp apăsăm tasta navigaţională cu săgeată la dreapta. Īn acest fel va fi selectat tot rīndul de text pe care se afla cursorul. După atingerea marginii drepte a acestui rīnd selectarea va continua cu rīndul următor. Aceasta metodă este īnsă destul de lentă şi de aceea este de preferat să folosim tasta Shift īn combinaţie fie cu tasta cu săgeata īn jos (īn acest fel rīndurile de text sīnt selectate complet pe o direcţie verticală), fie cu tasta Page Down (īn acest fel sīnt selectate rīndurile de după cursor īncadrate īn dimensiunea unei "pagini", care este egală cu dimensiunea pe verticală a ferestrei principale a EPL). Dacă dorim să deselectăm anumite rīnduri de text folosim tasta Shift īn combinaţie cu tasta cu săgeată la stīnga, tasta cu săgeată īn sus (deselectare a cīte unui rīnd pe verticală) sau tasta Page Up (deselectare a cīte unei "pagini" īntregi), iar procesul de deselectare va īnainta progresiv īncepīnd cu limita inferioară a porţiunii selectate.

    O a treia metodă de selectare presupune folosirea atīt a mausului cīt şi a tastaturii şi ea este foarte uşoară şi īn acelaşi timp foarte puţin predispusă la erori. Inserăm cursorul la īnceputul fragmentului de text, făcīnd clic pe butonul stīng al mausului. Apoi ţinem apăsată tasta Shift şi facem clic cu mausul la sfīrşitul porţiunii pe care dorim să o selectăm. Dacă fragmentul de text pe care dorim să-l selectăm este mare, adică depăşeşte dimensiunea ferestrei editorului, facem īntīi clic la īnceputul lui şi apoi derulăm conţinutul ferestrei cu ajutorul roţii de derulare a mausului ("scroll wheel") pīnă ajungem la locul īn care se termină porţiunea pe care dorim să o selectăm. Īn acest moment ţinem apăsată tasta Shift, poziţionăm cursorul la sfīrşitul fragmentului şi facem clic pe butonul stīng al mausului. Dacă dorim să deselectăm textul facem clic oriunde īn interiorul documentului.

    Īn cazul īn care intenţionăm să selectăm tot textul dintr-un anumit document, avem la dispoziţie comanda "Selectează Tot" ("Select All"), care este disponibilă īn meniul "Editează", īn meniul contextual (care apare dacă facem clic dreapta oriunde īn document) sau prin combinaţia de taste Ctrl+A (uşor de reţinut pentru că litera A este prima din cuvīntul "All").

    3.4.2 Decuparea unei Porţiuni de Text

    Acest procedeu, la fel ca şi cel de copiere, presupune folosirea unui element care necesită o mică explicaţie prealabilă. Īn momentul īn care noi decupăm sau copiem un fragment de text, el este pus īntr-o porţiune specială a memoriei calculatorului, numită "Cliplanşetă" ("Clipboard"). Numele ei vine de la planşeta ("board") care este folosită pentru păstrarea foilor de hīrtie volante şi care este dotată la partea superioară cu o clemă ("clip") pentru fixarea filelor. Cliplanşeta folosită de SO Windows are īnsă o limitare şi anume că nu poate să "fixeze" decīt un singur element (dosar, filă, fragment de text, imagine, etc.), iar atunci cīnd este memorat altul, acesta īl va īnlocui pe cel deja prezent.

    Acţiunea de decupare este folosită pentru mutarea unei anumite porţiuni de text īntr-un loc nou, care poate fi īn acelaşi document sau īn altul. Ea presupune dispariţia textului selectat din poziţia curentă şi depozitarea lui īn Cliplanşetă, īn aşteptarea lipirii īn noua poziţie. Decuparea se realizează prin comanda "Decupează" ("Cut"), după selectarea īn prealabil a textului pe care dorim să-l mutăm. Comanda de decupare poate fi dată īn mai multe feluri. Cel mai simplu este să folosim butonul cu acelaşi nume din bara de unelte a EPL, buton care are desenată o foarfecă pe el. Altă variantă este ca după selectarea textului să facem clic-dreapta īn interiorul documentului şi īn meniul contextual să facem clic pe opţiunea "Decupează" ("Cut"). Cei care preferă să folosească tastatura au la dispoziţie combinaţia de taste Ctrl+X, extrem de uşor de reţinut pentru că X seamănă cu o foarfecă deschisă. Īn sfīrşit, o ultimă variantă este să facem clic pe titlul meniului "Editează" pentru a-l afişa şi apoi să facem clic pe opţiunea "Decupează".

    După decuparea textului şi fixarea lui automată īn Cliplanşetă urmează lipirea lui, care va fi explicată ceva mai jos.

    O metodă extrem de uşoară de decupare a unui text şi de repoziţionare a lui īn cadrul aceluiaşi document implică folosirea tehnicii numite "trage şi pune" ("drag and drop"). Selectăm porţiunea de text dorită (cu mausul sau tastatura sau ambele), apoi facem clic-stīnga pe ea şi ţinīnd butonul stīng al mausului apăsat o tragem către locul dorit. Cīnd am ajuns la noul loc dăm drumul butonului mausului şi textul va ocupa poziţia aleasă de noi.

    Softul EPL ne oferă prin comanda "Decupează-Ataşează" ("Cut Append") o mică īmbunătăţire a funcţiei de decupare, īn sensul că este posibil să decupăm unul după altul mai multe fragmente de text care vor fi anexate (ataşate) unul la celălalt, ele fiind lipite ulterior īn grup. Se depăşeşte īn acest fel limitarea memoriei Clipboard care nu permitea decīt mutarea cīte unui fragment odată. Această comandă este disponibilă īn meniul "Editează" ("Edit") sau prin folosirea combinaţiei de taste Shift+Ctrl+X.

    3.4.3 Copierea unei Porţiuni de Text

    Acţiunea de copiere este folosită pentru duplicarea (dublarea) unei porţiuni de text īn scopul poziţionării īntr-un nou loc, care poate fi īn acelaşi document sau īn altul. Ea presupune efectuarea unei copii identice după textul selectat şi depozitarea ei īn Cliplanşetă ("Clipboard"), īn aşteptarea lipirii. Spre deosebire de decupare, textul care a fost copiat rămīne la locul său, urmīnd ca noi să lipim īn noul loc o copie a lui şi nu originalul. Operaţia se realizează prin comanda "Copiază" ("Copy"), după selectarea īn prealabil a textului pe care dorim să-l duplicăm. Comanda de copiere poate fi dată īn mai multe feluri. Cel mai simplu este să folosim butonul cu acelaşi nume din bara de unelte a EPL, buton care are desenate pe el două foi de hīrtie. Altă variantă este ca după selectarea textului să facem clic-dreapta īn interiorul documentului şi īn meniul contextual să facem clic pe opţiunea "Copiază" ("Copy"). Cei care preferă să folosească tastatura au la dispoziţie combinaţia de taste Ctrl+C, extrem de uşor de reţinut pentru că litera C este prima din cuvīntul "copiere". Īn sfīrşit, o ultimă variantă este să facem clic pe titlul meniului "Editează" pentru a-l afişa şi apoi să facem clic pe opţiunea "Copiază".

    Este posibil să copiem un fragment de text īn cadrul aceluiaşi document folosind tehnică numită "trage şi pune" ("drag and drop"). Selectăm porţiunea de text dorită (cu mausul sau tastatura sau ambele), apoi facem clic-stīnga pe ea şi ţinīnd butonul stīng al mausului apăsat o tragem către locul dorit. Cīnd am ajuns la noul loc apăsam tasta Ctrl şi apoi dăm drumul butonului mausului. Putem ţine apăsată tasta Ctrl pe tot parcursul tragerii textului, dar este mai uşor să facem acest lucru doar īn momentul īn care trebuie să poziţionăm textul īn noul loc.

    La fel ca īn cazul decupării, softul EPL ne propune şi funcţia "Copiază-Ataşează" ("Copy Append") pentru a depăşi limitarea Cliplanşetei, care poate conţine un singur element odată. Această comandă este disponibilă īn meniul "Editează" ("Edit") sau prin folosirea combinaţiei de taste Shift+Ctrl+C.

    O facilitate interesantă şi utilă este copierea prin metoda "trage şi pune" ("drag and drop") a unor porţiuni de text īntre file deschise īn EPL şi file deschise īn alte editoare de text. Aceasta metodă este mai directă decīt metoda clasică, īn sensul că nu mai este nevoie să facem clic pe butoanele de copiere şi apoi de lipire. Copia fragmentului duplicat este transferată direct, fără a mai fi depozitată īn Cliplanşetă. Să presupunem că dorim să copiem o porţiune de text īntre un document deschis īn EPL şi altul deschis īn Wordpad. Selectăm porţiunea īn cauză īn fereastra EPL, apoi facem clic pe ea şi ţinem apăsat butonul stīng al mausului. Tragem (cu butonul stīng tot apăsat) cursorul mausului īn jos şi īl ducem peste butonul ferestrei Wordpad din bara de sarcini ("taskbar"). După un foarte scurt interval de aşteptare, fereastra Wordpad va fi maximizată şi va apare īn prim-plan, deasupra ferestrei EPL. Poziţionăm cursorul īn locul din document īn care dorim să inserăm textul şi dăm drumul butonului stīng al mausului. Textul va fi copiat automat īn noul loc. Operaţia inversă, de copiere a unui text din Wordpad īn EPL, prin metoda "trage şi depune" este şi ea posibilă, decurgīnd identic celei deja prezentate.

    3.4.4 Lipirea unei Porţiuni de Text

    Etapa care concretizează rezultatul acţiunilor de decupare sau copiere este cea de lipire a porţiunii de text depozitate īn Cliplanşetă ("Clipboard"). Mai īntīi trebuie să mutăm cursorul īn locul īn care dorim să lipim textul, lucru care se poate realiza fie făcīnd clic cu mausul īn locul respectiv, fie folosind tastele navigaţionale. Lipirea se realizează prin folosirea comenzii "Lipeşte" ("Paste"), care poate fi dată īn mai multe feluri. Cel mai simplu este să folosim butonul cu acelaşi nume din Bara de Unelte a EPL, buton care are desenată pe el o planşetă cu clemă. Altă variantă este ca după selectarea textului să facem clic-dreapta īn interiorul documentului şi īn meniul contextual să facem clic pe opţiunea "Lipeşte" ("Paste"). Cei care preferă să folosească tastatura au la dispoziţie combinaţia de taste Ctrl+V, extrem de uşor de reţinut pentru că litera V seamănă cu o clemă de planşetă. Īn sfīrşit o ultimă variantă este să facem clic pe titlul meniului "Editează" pentru a-l afişa şi apoi să facem clic pe opţiunea "Lipeşte".

    Trebuie menţionat că textul pe care dorim să-l lipim īntr-un document deschis īn EPL poate proveni de oriunde. De exemplu putem copia o porţiune de text dintr-o pagină web deschisă īn explorator ("browser") şi apoi să o lipim īntr-un document deschis īn EPL. De asemenea putem decupa fragmente de text din file deschise īn alte editoare de text, cum sīnt Notepad, Wordpad, etc. şi apoi să le lipim īn EPL.

    Există şi posibilitatea să lipim īn text conţinutul īntreg al unei file, dacă folosim comanda "Inserează o Filă" din meniul "Bloc". Mai mult, dacă īn caseta de alegere a filei de inserat selectăm nu una singură, ci mai multe file, conţinutul acestora va fi inserat la locul la care se află cursorul īn text.

    3.4.5 Ştergerea unei Porţiuni de Text

    Comanda de ştergere implică folosirea tastelor Delete sau Backspace (tasta cu săgeată la stīnga situată deasupra tastei Enter), care sīnt specializate tocmai pentru această acţiune. Tasta Delete ne permite să ştergem caracterele alfanumerice (literele, cifrele, simbolurile) situate la dreapta cursorului. Dacă apăsam tasta o singură dată vă fi şters un singur caracter, iar dacă dorim să ştergem mai multe caractere va trebui să o apăsam succesiv de mai multe ori. Īn cazul īn care dorim să ştergem rapid o succesiune de caractere va trebui să ţinem apăsată tasta Delete pīnă cīnd şi ultimul caracter alfanumeric vizat de noi a fost şters. Trebuie menţionat că la terminarea unui rīnd ştergerea va continua cu rīndul următor, pīnă cīnd ridicăm degetul de pe tastă. Folosind această metodă putem şterge rīnduri īntregi de text, dar tehnica este destul de greoaie. EditPad Lite ne oferă şi posibilitatea de a şterge cīte un rīnd odată dacă folosim combinaţia de taste Ctrl+Y, rīndul şters fiind acela pe care se află cursorul. Pentru situaţia īn care dorim să ştergem un fragment de text mai mare, cel mai bine este să īl selectăm şi apoi să apăsăm o dată tasta Delete. Īn meniul "Editează" ("Edit") şi īn meniul contextual există comanda "Şterge" ("Delete") care are aceeaşi funcţie ca şi tasta, dar folosirea este ceva mai puţin comodă.

    Tasta Backspace ne permite să ştergem caracterele alfanumerice (literele, cifrele, simbolurile) situate la stīnga cursorului. Dacă apăsam tasta o singură dată va fi şters un singur caracter, iar dacă dorim să ştergem mai multe caractere va trebui să o apăsam succesiv de mai multe ori. Īn cazul īn care dorim să ştergem rapid o succesiune de caractere va trebui să ţinem apăsată tasta Backspace pīnă cīnd şi ultimul caracter alfanumeric vizat de noi a fost şters. Trebuie menţionat ca la terminarea unui rīnd ştergerea va continua cu rīndul anterior, pīnă cīnd ridicăm degetul de pe tastă. Dacă selectăm un fragment mai mare de text şi apăsăm tasta Backspace, fragmentul va fi şters, dar cei mai mulţi utilizatori folosesc doar tasta Delete īn acest scop.

    Dacă dorim să ştergem de pe hardisc un document deja deschis īn EPL o putem face din interiorul editorului, fără a mai fi nevoie să utilizăm Windows Explorer. Pentru aceasta facem clic pe meniul "Filă" ("File") şi apoi pe opţiunea "Şterge" ("Delete"). Va apare o casetă de avertizare īn care trebuie să facem clic pe butonul "Da" ("Yes"), dacă ne menţinem hotărīrea de ştergere sau pe "Nu" ("No"), dacă ne-am răzgīndit.

    3.4.6 Dezexecutarea şi Reexectuarea Acţiunilor

    Elaborarea unui material scris este un proces complex care implică luarea unor decizii legate de conţinutul şi aspectul textului, decizii ce ni se par bune pe moment, dar pe care ulterior poate că dorim să le schimbăm. Deciziile noastre se reflectă bineīnţeles īn succesiunile de comenzi pe care le dăm programului şi pe care acesta le execută cu precizie. Crearea unui text īntr-un anumit interval de timp implică de multe ori scrierea şi editarea lui īn paralel, ca urmare sīntem puşi īn situaţia să luăm decizii legate de editare mai la repezeală, pentru că dorim să nu pierdem o idee pe care o avem deja īn minte sau sīntem presaţi de timp şi dorim să terminăm materialul. Aceste decizii "pripite" pot avea consecinţe de o gravitate mai mare sau mai mică, dar este bine de ştiut că ele pot fi anulate oricīnd, imediat după luarea lor sau mai tīrziu, cīnd ne dăm seama de greşeala făcută. Mai mult, putem să ne găsim şi īn situaţia īn care sīntem obligaţi să revenim asupra unor decizii pe care deja le-am anulat, pentru că ne dăm seama că deciziile luate īn prima instanţă erau īn definitiv mai bune decīt cele luate ulterior. Editoarele de text ne permit īntotdeauna să revenim asupra deciziilor luate prin punerea la dispoziţie a comenzilor "Dezexecută" ("Undo") şi "Reexecută" ("Redo").

    3.4.6.1 Dezexecutarea (Anularea) unei Acţiuni Efectuate

    Īn cursul operaţiilor de editare este foarte posibil ca la un moment dat să facem o greşeală, de exemplu să mutăm un alt fragment īn locul celui intenţionat sau să mutăm fragmentul corect īntr-un loc greşit. Softul EPL ne dă posibilitatea să anulăm o acţiune greşită (sau chiar una corectă īn cazul īn care ne răzgīndim), fie imediat după efectuarea ei, fie mai tīrziu. Ori de cīte ori dăm o comandă ("Decupează", "Copiază", "Lipeşte", "Şterge", etc.) EPL o va executa, dar īn acelaşi timp o va īnregistra īntr-o listă prin consultarea căreia vom putea s-o anulăm ulterior. Īn cazul īn care vrem să anulăm o comandă care tocmai a fost efectuată, va trebui să facem clic pe butonul "Dezexecută" ("Undo") din bara de unelte, buton care are desenată pe el o săgeată curbă cu vīrful īnspre stīnga. Dacă dorim să anulăm şi alte comenzi anterioare, trebuie să apăsăm īn mod repetat pe butonul "Dezexecută", iar comenzile vor fi anulate pe rīnd īn ordinea inversa celei īn care au fost date (de la ultima la prima). Anularea selectivă numai a anumitor comenzi din cele date īn sesiunea de lucru curentă, implică folosirea listei comenzilor executate, listă care va fi afişată dacă facem clic pe triunghiul cu vīrful īn jos aflat līngă butonul "Dezexecută" ("Undo"). Va apare un meniu īn care sīnt cuprinse toate comenzile efectuate şi nu ne rămīne decīt să facem clic pe cea pe care dorim să o anulăm (ordinea afişării comenzilor este de la cea mai recentă, aflată cel mai sus, la cea mai veche, aflată cel mai jos). Toate comenzile date după aceasta vor fi şi ele anulate īn mod automat.

    Comanda de anulare a unor acţiuni efectuate este disponibilă şi īn alte moduri īn afara celui deja prezentat. Pentru utilizatorii care preferă să nu īşi desprindă mīinile de pe tastatură există combinaţia de taste Ctrl+Z. O variantă alternativă este să facem clic pe opţiunea "Dezexecută" din meniul "Editează" sau pe cea din meniul contextual.

    3.4.6.2 Reexecutarea (Reefectuarea) unei Acţiuni Anulate

    Dacă ne răzgīndim īn privinţa unei acţiuni pe care tocmai am anulat-o, putem să o efectuăm din nou īntr-un mod foarte simplu, şi anume făcīnd clic pe butonul "Reexecută" ("Redo") din bara de unelte, care are desenată pe el o săgeată curbă cu vīrful īnspre dreapta. Dacă dorim să reefectuăm şi alte comenzi anterioare, trebuie să apăsăm īn mod repetat pe butonul "Reexecută", iar comenzile vor fi reefectuate pe rīnd īn ordinea inversă celei īn care au fost anulate (de la prima la ultima). Reefectuarea selectivă numai a anumitor comenzi din cele anulate īn sesiunea de lucru curentă implică folosirea listei comenzilor reefectuate, listă care va fi afişată dacă facem clic pe triunghiul cu vīrful īn jos aflat līngă butonul "Reexecută" ("Redo"). Va apare un meniu īn care sīnt cuprinse toate comenzile executate şi nu ne rămīne decīt să facem clic pe cea pe care dorim să o reexecutăm (ordinea afişării comenzilor este de la cea mai veche, aflată cel mai sus, la cea mai nouă, aflată cel mai jos). Toate comenzile date īnainte de aceasta vor fi şi ele reexecutate īn mod automat.

    Comanda de reexecutare a unor acţiuni anulate este disponibilă şi īn alte moduri īn afara celui deja prezentat. Pentru utilizatorii care preferă să nu īşi desprindă mīinile de pe tastatură există combinaţia de taste Ctrl+Y. O variantă alternativă este să facem clic pe opţiunea "Reexecută" din meniul "Editează" sau pe cea din meniul contextual.

 

    3.5 FORMATAREA  UNUI  DOCUMENT

 3.5.1 ĪMPĂRŢIREA  ĪN  PARAGRAFE
 3.5.2 INDENTAREA  PARAGRAFELOR
 3.5.3 FORMATAREA  FONTURILOR

    Formatarea este procesul prin care modificăm aspectul unui text. Ea este deci complementară editării, pentru că aceasta din urmă se referă doar la modificarea conţinutului textului. Formatarea unui document ne permite să īi dăm un aspect īn conformitate cu scopul său (articol, recenzie, raport, manual, etc.), īn aşa fel īncīt cititorul să īl citească cu plăcere şi să reţină mai uşor ideile principale.

    Tipul de formatare pe care īl putem aplica unui text depinde atīt de editorul folosit (obişnuit sau profesional) cīt şi de extensia (.doc, .rtf, .txt) filei care conţine textul respectiv. Este evident că editoarele profesionale au cele mai multe opţiuni de formatare (de bază şi avansate) şi dacă ţinem să dăm un aspect deosebit textului este recomandat să folosim un astfel de soft. Pe de altă parte, editoarele obişnuite oferă opţiuni de formatare care sīnt suficiente pentru majoritatea celor care utilizează calculatorul pentru scris. Softul EPL este limitat īn ceea ce priveşte opţiunile de formatare de faptul că poate prelucra doar file īn format text simplu (TXT şi altele similare), nu şi file de tip DOC sau RTF, acestea permiţīnd mult mai multe opţiuni de formatare.

    3.5.1 Īmpărţirea īn Paragrafe

    Atunci cīnd elaborăm un document este bine să īl īmpărţim īn paragrafe pe măsură ce scriem, dar putem să facem această operaţie şi după ce am terminat de scris. Paragraful este un fragment de text care are o consistenţă interioară, dată de faptul că frazele care īl compun se referă la o anumită idee care este scoasă īn evidenţă (este dezvoltată, explicată, rezumată, etc.). Īmpărţirea īn paragrafe nu numai că face textul mai uşor de citit, dar īn acelaşi timp īl face mai uşor de īnţeles, şi īn plus īi facilitează cititorului revenirea asupra unor fraze importante pe care le va găsi rapid īn text, pentru că locul paragrafelor este mai simplu de ţinut minte decīt locul precis al frazelor. Paragrafele sīnt separate īntre ele prin porţiuni libere, neocupate de text. Un paragraf are de obicei primul rīnd decalat īnspre dreapta, adică acesta nu īncepe direct de la marginea stīngă a paginii, ci după un spaţiu liber variabil ca mărime, numit alineat.

    Să luăm ca exemplu un document pe care tocmai l-am deschis īn EPL şi care observăm că este alcătuit dintr-un text mare, dar continuu, neīmpărţit īn paragrafe. De cele mai multe ori, acest lucru se datorează faptului că documentul nu a fost salvat corespunzător, īnsă există şi situaţii īn care autorul textului a neglijat să-l īmpartă īn paragrafe. Pentru a īmpărţi textul īn paragrafe, procedăm foarte simplu. Inserăm cursorul mausului la sfīrşitul porţiunii pe care dorim să o transformăm īn paragraf, făcīnd clic īn locul respectiv şi apoi apăsăm tasta Enter o dată sau de mai multe ori, īn funcţie de cīt de mare dorim să fie spaţiul liber dintre paragrafe. Pentru a decala (indenta) primul rīnd al paragrafului īnspre dreapta şi a crea astfel un alineat, plasăm cursorul īnaintea primei litere a paragrafului şi apoi apăsăm tasta Tab o dată sau de mai multe ori. Dacă am indentat rīndul prea mult, apăsam tasta Backspace şi rīndul va migra īnspre marginea stīngă cu fiecare apăsare a acestei taste.

    3.5.2 Indentarea Paragrafelor

    Există anumite fragmente de text care au nevoie de o evidenţiere specială, īn aşa fel īncīt ele să fie delimitate clar de restul materialului scris īn care sīnt incluse. Astfel de fragmente sīnt de exemplu citatele mari, īn cazul cărora trebuie să fie uşor de sesizat că ele au fost scrise de altă persoană decīt autorul textului īn care au fost īnglobate. Folosirea citatelor mari este o procedură obişnuită īn cazul unor materiale cum sīnt recenziile (prezentări ale unor cărţi, filme, jocuri, etc.). Atunci cīnd dorim să includem un citat mare īn materialul nostru trebuie să īl punem īn ghilimele şi īn plus este recomandat să īi dedicăm un paragraf special. Pentru ca acest paragraf să fie mai uşor de remarcat, īl putem decala īn īntregime faţă de restul paragrafelor, adică toate rīndurile sale vor fi decalate faţă de restul textului. Această decalare se numeşte indentare, cuvīnt care evidenţiază faptul că paragraful respectiv este īmpins către "īnăuntru", adică spre marginea din dreapta a documentului.

    Atenţie, īn EPL decalarea īn īntregime a paragrafului este posibilă doar dacă nu e activată īncadrarea textului (comanda "Īncadrează Textul") din meniul "Opţiuni". Dacă această opţiune e bifată, va fi decalat doar primul rīnd al paragrafului. Īn EditPad Pro există posibilitatea decalării īn īntregime a paragrafelor chiar dacă este activată īncadrarea textului, prin activarea comenzii "Indentează Liniile Īncadrate" din meniul "Opţiuni".

    Pentru a indenta un paragraf trebuie mai īntīi să īl selectăm şi apoi să facem clic pe titlul meniului "Bloc" ("Block"), iar īn meniu să facem clic pe opţiunea "Indentează" ("Indent"). O alternativă este să folosim combinaţia de taste Ctrl+Shift+I după selectarea paragrafului. Īntregul bloc de text se va deplasa către dreapta pe o distanţă mică (0,5 cm). Pentru a deplasa blocul pe o distanţă mai mare repetăm comanda de mai multe ori, nefiind nevoie să reselectăm textul de fiecare dată. O modalitate mai simplă de a muta textul pe o distanţă mai mare este ca după ce l-am selectat să apăsăm tasta Tab, acţiune care va produce o deplasare de 2 cm. Bineīnţeles că şi īn acest caz putem să apăsăm tasta Tab de mai multe ori, pīnă obţinem rezultatul vizat.

    Acţiunea inversă indentării este numită īn EPL cu termenul "Exdentează" ("Outdent"), care s-ar putea explicita prin "indentare īnspre exterior". Practic avem de-a face cu o indentare "inversă", adică īnspre marginea stīngă a documentului. Această facilitate ("exdentare") este folosită de obicei pentru a anula efectul indentării obişnuite (spre marginea dreaptă), dar o putem folosi şi de sine-stătător pentru a face ca o porţiune de text să fie decalată īn raport cu marginea stīngă a documentului. Procedura este similară cu cea pentru indentare, cu deosebirea că īn meniul "Bloc" ("Block") comanda se numeşte de această dată "Exdentează" ("Outdent"), iar combinaţia de taste ce trebuie folosită este Ctrl+Shift+O. Tasta Tab poate fi şi ea folosită, dar de această dată īmpreună cu tasta Shift (combinaţia Shift+Tab).

    Termenii folosiţi pentru acţiunile de indentare īnspre interior sau īnspre exterior diferă un pic īn cadrul diverselor editoare de text. De exemplu īn MS Word comanda "Increase Indent" ("Măreşte Indentarea") este similară comenzii "Indentează" din EPL, iar comanda "Decrease Indent" ("Micşorează Indentarea") este similară comenzii "Exdentează" din EPL.

    3.5.3 Formatarea Fonturilor

    EditPad Lite ne pune la dispoziţie cīteva opţiuni de modificare a dimensiunii literelor (fonturilor) unei anumite porţiuni de text, tot īn scopul scoaterii ei īn evidenţă. Astfel, dacă selectăm un fragment de text şi apoi facem clic pe meniul "Converteşte" ("Convert"), avem la dispoziţie următoarele opţiuni de transformare a literelor acestuia:

  •     Īn MAJUSCULE ("To Uppercase") - converteşte toate literele īn majuscule (litere mari)
  •     Īn minuscule ("To Lowercase") - converteşte toate literele īn minuscule (litere mici)
  •     Īn MAJUSCULE Iniţiale ("Initial Caps") - converteşte prima literă a fiecărui cuvīnt īn majusculă
  •     Inversează Caseta (MAJ/min) ("Invert Case") - inversează caseta fonturilor, majusculele se transformă īn minuscule şi vice versa.

    Facem clic īn meniu pe opţiunea dorită şi textul se va modifica īn mod automat.

 

    3.6 CĂUTAREA  ŞI  ĪNLOCUIREA  UNUI  ELEMENT  DE  TEXT

    EditPad Lite are un modul foarte bine pus la punct de căutare şi īnlocuire a cuvintelor dintr-un text. Este de remarcat faptul că operaţiile de căutare şi īnlocuire nu se rezumă la un singur document, ci ele pot să se extindă la toate documentele deschise.

    După instalarea softului, modulul de căutare/īnlocuire este afişat la partea de jos a ferestrei softului īn formă compactă, sub formă de "bară de căutare", casetele lui de text avīnd o singură linie. Dacă vrem ca aceste casete să aibă mai multe linii (rīnduri), trebuie să clicăm pe "Caută>Comută Panoul de Căutare" ("Search>Toggle Search Panel"), iar modulul va fi afişat īn forma extinsă. O modalitate mai simplă de comutare īntre cele două forme este să apăsăm pe butonul īn formă de lupă de la extremitatea stīngă a barei/panoului.

    Panoul modulului īn formă extinsă poate fi făcut să se ascundă automat dacă se clichează pe butonul īn formă de pioneză din partea dreaptă-sus a lui. Īn acest fel panoul va fi afişat doar dacă ducem arătătorul mausului peste porţiunea de jos a ferestrei softului, altfel el va fi ascuns pentru a nu ocupa din spaţiul ferestrei. Pentru a anula ascunderea automată apăsăm din nou pe butonul-pioneză. Panoul poate fi ataşat la oricare din cele patru margini ale ferestrei sau poate fi făcut să planeze deasupra ei. Mutarea panoului de căutare/īnlocuire se face prin tragerea cu mausul a barei lui de sus (cea care conţine titlul "Căutare" şi butoanele de īnchidere, minimizare/maximizare şi ascundere automată). Īn momentul īn care panoul e desprins din poziţia fixată, īn centrul ferestrei EPL apare un set de patru icoane, care de altfel apar şi separat la fiecare margine a ferestrei. Dacă tragem panoul peste una din aceste icoane centrale sau periferice, el va fi fixat la marginea simbolizată de icoana respectivă. Modulul īn formă compactă (bara de căutare) nu poate fi ataşat īn altă parte, ci doar detaşat de la partea de jos a ferestrei. Dacă apăsăm pe butonul de īnchidere a barei de căutare după ce am detaşat-o vom avea surpriza că dacă clicăm pe comanda "Comută Panoul de Căutare" este afişat doar panoul, dar nu şi bara. Problema se rezolvă foarte simplu, făcīnd clic-dreapta pe bara de unelte principală EPL (cea cu butoanele mari) şi bifīnd opţiunea "Căutare" īn micul meniu care apare.

    Īnălţimea panoului de căutare şi īnlocuire poate fi modificată dacă ducem arătătorul mausului peste graniţa dintre spaţiul de lucru şi panou, īn aşa fel īncīt arătătorul să-şi schimbe forma. Īn acest moment, dacă clicăm pe butonul stīng al mausului şi-l ţinem apăsat, putem creşte sau scădea īnălţimea panoului prin tragerea cu mausul a zonei de separaţie īntre spaţiul de lucru şi panoul de căutare.

    Modulul de căutare şi īnlocuire are īn interiorul său două cīmpuri, cinci opţiuni şi opt butoane. Toate aceste elemente ne permit să ajusăm metodele de operare īn funcţie de necesităţile noastre de moment. Pentru a activa o opţiune trebuie să o bifăm, adică să facem clic īn căsuţa de līngă titlul ei. Dezactivarea unei opţiuni se face īn acelaşi mod, īnlăturīnd bifarea.

  •     Cīmpul "Caută" ("Search") - Ne permite să inserăm īn interiorul lui un fragment de text (de mărime variabilă) pe care dorim să-l căutăm sau să-l īnlocuim cu altceva. Inserarea textului se poate face fie prin tastare (de ex. dacă este vorba de un singur cuvīnt), fie prin lipire (de ex. dacă este vorba de una sau mai multe fraze). Atunci cīnd lipim un text mai mare este posibil ca el să nu apară īn cīmp, īnsă dacă folosim săgeata de derulare īn sus (de līngă cīmp) vom vedea că textul lipit de noi este prezent. Sub titlul cīmpului se află o săgetuţă pe care dacă facem clic apare un meniu cu opţiuni de copiere, decupare sau lipire, pe care īl putem folosi pentru operaţii cu textul inserat īn cīmp. Acelaşi meniu apare şi dacă facem clic-dreapta īn interiorul cīmpului.
  •     Cīmpul "Īnlocuieşte" ("Replace") - Ne permite să inseram īn interiorul lui un fragment de text (de mărime variabilă) pe care dorim să-l introducem īn document īn locul unui element deja prezent (cuvīnt, propoziţie, frază, fragment). Inserarea textului se poate face fie prin tastare, fie prin lipire. Atunci cīnd lipim un text mai mare este posibil ca el să nu fie afişat īn cīmp, īnsă dacă folosim săgeata de derulare īn sus (de līngă cīmp) vom vedea că textul lipit de noi este prezent. Sub titlul cīmpului se afla o săgetuţă pe care dacă facem clic apare un meniu cu opţiuni de copiere, decupare sau lipire pe care īl putem folosi pentru operaţii cu textul inserat īn cīmp. Acelaşi meniu apare şi dacă facem clic dreapta īn interiorul cīmpului.
  •     Opţiunea "Doar Cuvinte Īntregi" ("Whole words only") - Este valabilă doar atunci cīnd căutăm un anumit cuvīnt şi ea ne oferă ca rezultate ale căutării doar instanţele īn care cuvīntul respectiv este prezent īn text. Instanţele īn care este vorba de cuvinte compuse ori derivate din cel căutat de noi sau de cuvinte care includ cuvīntul căutat dar nu sīnt "īnrudite" cu el, nu sīnt luate īn consideraţie. De exemplu dacă dorim să căutăm cuvīntul "acel", modulul ne va oferi ca rezultate doar instanţele īn care cuvīntul respectiv este prezent īn text, nu şi instanţele īn care avem de-a face cu cuvinte care īl īnglobează pe cel căutat de noi (de ex. acela, aceluia, acelora, nacela, etc.).
  •     Opţiunea "Distinge MAJ/min" ("Case sensitive" ) - Ne permite să ţinem cont īn căutare de felul īn care este scris cuvīntul (sintagma) de căutat şi pe baza acestui lucru să filtrăm potenţialele rezultate pozitive ale căutării. Īn cazul īn care această opţiune este bifată vor fi admise ca rezultate pozitive doar cuvintele care sīnt scrise exact ca şi cel căutat (sau sintagmele scrise identic cu cea căutată). Cu alte cuvinte dacă noi căutăm cuvīntul "Procesor" (cu litera iniţială majusculă), nu va fi admis ca rezultat al căutării cuvīntul care este scris doar cu litere mici ("procesor"). Această opţiune este foarte utilă şi atunci cīnd căutăm acronime, de exemplu dacă dorim să căutăm RAM (de la memoria cu acelaşi nume) vom activa obligatoriu opţiunea pentru a nu apare ca rezultate şi cuvinte precum "ram" (creangă de copac). Īn cazul īn care opţiunea nu e bifată căutarea nu va lua īn consideraţie tipul literelor (majuscule sau minuscule) din care sīnt alcătuite cuvintele sau sintagmele căutate.
  •     Opţiunea "Doar Selecţia" ("Selection only") - Ne permite să limităm căutarea exclusiv la fragmentul de text selectat īn acel moment.
  •     Opţiunea  "Toate Filele" ("All Files") - Ne permite să extindem căutarea la toate documentele deschise. Căutarea va īncepe īn documentul curent, iar la terminarea acestuia va continua pe rīnd īn toate celelalte.
  •     Opţiunea "Buclează Automat" ("Loop Automatically") - Ne permite să specificăm faptul că dorim ca procesul de căutare sa īnceapă de la īnceputul documentului şi nu din poziţia īn care se află cursorul īn text, aşa cum se īntīmplă de obicei.

    Căutarea unui cuvīnt (sintagmă, fragment, etc.) se realizează scriind mai īntīi cuvīntul īn cīmpul "Caută" ("Search"), apoi stabilind opţiunile de căutare şi īn final făcīnd clic pe butonul "Găseşte Primul" ("Find First"). Va fi prezentată foarte rapid prima apariţie a cuvīntului īn text. Apoi facem clic pe butonul "Următorul" ("Next") şi vor fi afişate succesiv şi celelelate apariţii. O alternativă este să folosim tasta F3 īn loc de butonul "Următorul". Dacă īn text nu există cuvīntul căutat, va apare o fereastră de avertizare care ne indică acest lucru şi īn care trebuie să facem clic pe butonul "OK" pentru a o face să dispară. Dacă īnsă cuvīntul există, vor fi prezentate pe rīnd toate apariţiile lui ("occurrences"), iar cīnd au fost epuizate toate, va apare o minifereastră de avertizare īn care sīntem anunţaţi că textul căutat nu poate fi găsit īn text (facem clic pe butonul "OK" pentru a īnlătura minifereastra de pe ecran).

    Īnlocuirea unui cuvīnt (sau a unei sintagme) se face scriind īn cīmpul "Caută" ("Search") cuvīntul de īnlocuit şi īn cīmpul "Īnlocuieşte" ("Replace") cuvīntul care trebuie să īi ia locul. Apoi facem clic pe butonul "Următorul" şi va fi afişată prima apariţie īn text (după punctul de inserţie a cursorului) a cuvīntului de īnlocuit. Facem clic pe butonul "Īnlocuieşte" ("Replace") pentru a executa operaţiunea de īnlocuire. Repetăm această procedură pīnă la obţinerea rezultatului dorit. Putem folosi şi butonul "Următorul" din dreapta butonului "Īnlocuieşte" care are avantajul că ne permite să īnlocuim un cuvīnt cu un singur clic de maus īn loc de două. Dacă dorim să īnlocuim toate apariţiile unui anumit cuvīnt din document este indicat să facem de la īnceput clic pe butonul "Īnlocuieşte Tot" ("Replace All"). Căutarea īn vederea īnlocuirii unui cuvīnt este dependentă de opţiunile de căutare care sīnt activate (bifate). Astfel, dacă opţiunea "Toate Filele" ("All Files") este bifată, cuvīntul va fi īnlocuit īn toate documentele deschise la momentul respectiv īn EPL. Operaţiunea de īnlocuire poate fi anulată īn modul obişnuit (folosind comanda "Dezexecută" - "Undo") dacă avem de-a face cu un singur document, īnsă dacă am īnlocuit un cuvīnt īn toate documentele deschise va trebui să anulăm īnlocuirea īn fiecare document īn parte, pentru că nu exista posibilitatea să anulăm direct o acţiune efectuată īn toate documentele. Dacă dorim să ştergem un cuvīnt dintr-un document putem folosi funcţia de īnlocuire, caz īn care nu scriem nimic īn cīmpul "Īnlocuieşte".

 

    3.7 SCRIEREA  UNUI  DOCUMENT

 3.7.1 SCRIEREA  OBIŞNUITĂ
 3.7.2 SCRIEREA  CU  MAJUSCULE
 3.7.3 DESPĂRŢIREA  CUVINTELOR
 3.7.4 TRECEREA  LA  RĪNDUL  URMĂTOR
 3.7.5 CREAREA  UNUI  PARAGRAF  NOU
 3.7.6 EVIDENŢIEREA  TEXTULUI  SCRIS

    Scrierea propriu-zisă este īn mod sigur cea mai uşoară operaţie care se poate face cu ajutorul unui editor de text. Atunci cīnd incepem să scriem un document, trebuie să avem deja alcătuit un plan generic al lui (pe care īl putem eventual revizui pe parcurs) şi īn cadrul acestuia să avem bine definite ideile principale (capitolele) şi secundare (subcapitolele sau paragrafele), care urmează să fie dezvoltate succesiv. Putem completa de la īnceput titlul materialului şi titlurile secţiunilor majore (capitole, subcapitole, etc.), lucru care ne ajuta să sistematizăm mai bine textul.

    3.7.1 Scrierea Obişnuită

    Īn momentul īn care deschidem un document nou, cursorul se află deja īn colţul din stīnga-sus al documentului şi īnainte de a īncepe să scriem apăsăm tasta Tab pentru a crea un alineat. Fiecare tastă are desenat pe ea unul sau două caractere alfanumerice (literă, cifră sau simbol). Īn cazul tastelor cu un singur caracter (cum sīnt cele cu litere) apăsarea tastei duce la apariţia īn document a literei respective. Īn mod predefinit apăsarea tastelor cu litere duce la scrierea de litere mici (minuscule), care sīnt cele mai frecvent folosite īn texte. Atunci cīnd apăsam pe o tastă care are desenate pe ea două caractere (de ex. o cifră şi un simbol) va fi scris caracterul de jos (cifră). Pentru a fi scris caracterul de sus (simbolul) va trebui să ţinem apăsată tasta Shift şi apoi să apăsăm tasta cu caracterul respectiv. De exemplu pentru a scrie simbolul @ (folosit īn adresele de poştă electronică) ţinem apăsată tasta Shift şi apoi apăsăm tasta care are desenate pe ea cifra 2 şi simbolul īn cauză. Lucrurile stau asemănător dacă dorim să folosim simbolurile pentru paranteze rotunde, pentru ghilimele, etc.

    3.7.2 Scrierea cu Majuscule

    Dacă avem nevoie de majusculă īn cazul unei anumite litere (de ex. pentru un nume propriu sau la īnceput de propoziţie) ţinem apăsată tasta Shift şi apoi apăsăm tasta literei respective. Īn cazul īn care dorim să scriem numai cu majuscule un text mai lung, este mult mai simplu să apăsăm tasta "Caps Lock" (prescurtare de la Capitals Lock - "Blocarea" tastaturii pe litere majuscule) şi să scriem apoi īn mod obişnuit. Toate literele scrise vor fi acum īn mod implicit majuscule, dar dacă avem nevoie să scriem cu minuscule, lucrul este posibil prin apăsarea tastei Shift şi apoi a tastelor literelor īn cauză. După ce terminăm de scris cu majuscule, apăsam īncă o dată tasta Caps Lock pentru a īnlătura "blocarea" şi a se reveni la situaţia normală.

    3.7.3 Despărţirea Cuvintelor

    Dupa ce am terminat de scris un cuvīnt apăsăm bara de spaţiu (tasta "Spacebar", bara lungă de la baza tastaturii) şi īn acest fel va fi introdus īn text un spaţiu liber pe orizontală imediat după cursor. Dacă apăsăm bara de mai multe ori mărimea spaţiului liber va creşte progresiv.

    3.7.4 Trecerea la Rīndul Urmator

    Īn momentul īn care am ajuns cu scrisul la capătul rīndului (la marginea din dreapta a ferestrei EPL) softul ne va trece automat pe rīndul următor unde putem continua să scriem. Acest comportament al softului este dat de faptul că īn mod implicit este activată opţiunea "Īncadrare" ("Word Wrap"), a cărei funcţie va fi detaliată īn secţiunea despre personalizarea EPL. Deci nu este nevoie să ne facem griji īn legătură cu trecerea la un rīnd nou, ci trebuie să ne concentrăm asupra scrisului. Dacă opţiunea "Īncadrare" ("Word Wrap") ar fi dezactivată am putea să scriem depăşind marginea dreaptă a ferestrei, lucru nerecomandat. Dacă dorim să trecem pe rīndul următor īn mod manual (īnainte de a fi ajuns la marginea ferestrei) va trebui să apăsăm tasta Enter.

    3.7.5 Crearea unui Paragraf Nou

    Īmpărţirea textului īn paragrafe īl face mai uşor de citit. Inserăm cursorul la sfirşitul paragrafului curent şi apăsăm de două (sau de trei) ori pe tasta Enter, pentru ca paragraful nou creat să fie bine delimitat de cel anterior. Nu trebuie apoi să uităm să apăsăm tasta Tab o dată pentru a crea un alineat īnainte de a īncepe să scriem īn noul paragraf.

    3.7.6 Evidenţierea Textului  Scris

    Softul EPL nu ne oferă posibilitatea să evidenţiem un rīnd de cuvinte prin scrierea lui īntr-un mod deosebit (colorat, cu litere īngroşate, īnclinate, etc.), din cauză că formatul de filă TEXT nu permite acest lucru (doar formatele RTF, DOC, ODT, etc. permit aşa ceva). Totuşi putem scoate īn evidenţă un anumit rīnd (de ex. un titlu) prin sublinierea sa. Pentru asta plasăm cursorul sub rīndul respectiv, la nivelul primei litere a acestuia. Apoi apăsăm de mai multe ori (sau ţinem apăsată) o tastă avīnd pe ea un caracter alfanumeric ( de ex. tasta cu cratimă - liniuţa care ne ajută să despărţim cuvintele īn silabe şi care este prezentă şi īn unele construcţii gramaticale ca "ne-am", "s-au", etc.). Toate tastele pot fi folosite, de exemplu cea cu semnul egal ne permite să creăm o subliniere dublă, dar şi tastele cu litere ca X, V şi O sau cu caractere ca > şi < sīnt utile. Nu ne mai rămīne decīt să folosim inventivitatea şi gustul nostru artistic pentru a evidenţia rīnduri sau porţiuni de text cu ajutorul tastelor alfanumerice. Există chiar şi posibilitatea să le folosim pentru a crea desene, disciplină care a primit de altfel numele "ASCII Art" ("artă din caractere ASCII").   

 

     4. CONFIGURAREA  PROGRAMULUI

    EditPad Lite poate fi personalizat ("customized") īn funcţie de preferinţele utilizatorului pentru a permite o utilizare cīt mai eficientă şi mai plăcută. Personalizarea se referă la modificarea elementelor de interfaţă şi a modului de funcţionare a programului. Avem la dispoziţie opţiuni de bază ("basic") care se găsesc īn meniul "Opţiuni" ("Options") şi opţiuni avansate ("advanced") care se găsesc īn multifereastra "Preferinţe" ("Preferences"), care este accesibilă tot din meniul "Opţiuni".

    Pentru a activa opţiunile de bază trebuie să facem clic pe titlul meniului "Opţiuni" ("Options") şi după derularea acestuia să facem clic pe opţiunea respectivă. Mai simplu este să facem clic pe butonul corespunzător din Bara de Unelte, dar aici sīnt prezente doar trei din cele cinci opţiuni de bază. Starea de activare a oricăreia din opţiuni este semnalată prin faptul că icoana ei din meniu (sau butonul din bara de unelte) este "īnfundată" (similar cu un buton apăsat). Unele dintre opţiuni nu pot fi activate complet din meniu sau din bara de unelte, activarea fiind īn acest caz valabilă doar pentru documentul curent. Activarea completă (valabilă pentru toate documentele īntr-un anumit format) se poate face īn acest caz doar din multifereastra "Preferinţe" ("Preferences").

    4.1 OPŢIUNI  DE  BAZĂ

    Opţiunile de bază sīnt următoarele :

  •     "Indentează Automat" ("Auto Indent") : Īn mod obişnuit atunci cīnd dorim să trecem cu scrisul pe un rīnd nou apăsăm tasta Enter şi rīndul nou va īncepe de la marginea din stīnga a ferestrei documentului. Dacă nu am lăsat o margine īn partea stīngă (cea mai frecventă situaţie) atunci acest lucru este binevenit, īnsă dacă rīndurile anterioare sīnt decalate faţă de marginea stinga (de ex. prima lor literă e plasată aproape de centrul documentului) atunci avem nevoie de o opţiune care să alinieze automat rīndul nou la cele anterioare, pentru a nu fi obligaţi să o facem noi īn mod manual. Această opţiune este tocmai "Indentează Automat", care dacă este activată va produce alinierea automată a rīndului nou la cele anterioare. Facem deci clic pe ea pentru a o activa şi īn acest moment va apare o fereastră de avertizare (cu titlul "Information") care ne aduce la cunoştinţă faptul că activarea este valabilă doar pentru documentul curent, ea fiind dezactivată automat īn momentul īn care deschidem un nou document. Facem clic īn căsuţa "Nu arăta din nou acest mesaj" ("Do not show this message again") din fereastra "Informaţie" şi apoi pe butonul "Mersi" ("Thanks"), pentru ca să nu mai fim avertizaţi din nou.
  •     "Linii Numerotate" ("Line Numbers") : Activăm opţiunea (facem clic pe ea) dacă avem nevoie ca rīndurile de text să fie numerotate, lucru valabil īn special pentru programatori. Va apare din nou fereastra de avertizare şi procedăm ca mai sus pentru ca mesajul informativ sa nu mai apară din nou. Īn mod normal nu este nevoie ca rīndurile sa fie numerotate, deci recomandarea este ca ea sa fie dezactivată.
  •     "Font" ("Corp de Litera") : Această opţiune este foarte importantă pentru că ne permite să alegem fontul (corpul de literă) cu care să fie afişate toate documentele deschise īn EPL. Facem clic pe ea (sau pe butonul din bara de unelte) şi va apare o fereastră īn care putem să alegem corpul de literă preferat, dar şi stilul sau mărimea acestuia. Īn mod implicit sīnt setate fonturile "Courier New" (Windows XP) sau Consolas (Windows Vista), stilul "Regular" de mărimea 10, īnsă această dimensiune este prea mică şi ca urmare nu este uşor de citit. Autorul manualului (MunteAlb) recomandă fontul "Arial", stilul "Regular", de mărimea 12, īn special dacă avem setată opţiunea Large Fonts ("fonturi mari") īn fereastra Display Properties din panoul de control al SO Windows. Pentru a seta un nou font facem clic pe rīnd īn cele trei compartimente pe preferinţele noastre şi apoi pe butonul "OK". Primul compartiment conţine fonturile ("Arial", "MS Sans Serif", "Verdana", etc.) sub forma unei liste care poate fi derulată, al doilea compartiment conţine stilurile ("Regular" - "obişnuit" ; "Italic" - "īnclinat" ; "Bold" - "gros" ; "Bold Italic" - "īnclinat şi gros"), iar ultimul compartiment conţine mărimile disponibile pentru fonturi. Putem schimba uşor fontul documentelor dacă folosim butonul corespunzător din bara de unelte, cel care are desenat un "F" pe el. Līngă acesta se afla o săgetuţă pe care dacă apăsam va apare un meniu ce conţine toate corpurile de literă pe care le-am folosit īn EPL.
  •     "Īncadrare" ("Word Wrap") : Această opţiune ne permite să limităm mărimea unui rīnd de text la o anumită dimensiune, care este raportată fie la marginea ferestrei, fie la un anumit număr de caractere. Atunci cīnd opţiunea este activată iar dimensiunea setată este pe cale de a fi depăşită īn cursul scrisului, se trece automat la un rīnd nou. Dacă opţiunea este dezactivată, putem scrie rīnduri oricīt de lungi. Opţiunea "Īncadrare" este activată īn mod implicit ("by default") şi ca urmare ori de cīte ori se ajunge cu scrisul aproape de marginea din dreapta a ferestrei EPL, se trece automat pe rīndul următor. Meniul "Opţiuni" ne permite doar să activăm sau să dezactivăm opţiunea, īnsă dacă dorim să modificăm īn funcţie de preferinţele noastre modul īn care este ea aplicată, trebuie să facem clic pe săgetuţa de līngă butonul "Īncadrare" ("Word Wrap"), care este plasat al doilea īncepīnd din dreapta īn bara de unelte. Va apare un mic meniu care are opţiunile următoare : "Nu Īncadra" ("No Wrapping") ; "Īncadrează la marginea ferestrei" ("Wrap at Window Border") ; "Lungimea Maximă a Liniei" ("Maximum Line Lenght") ; "56, 76, 80, etc. caractere" (Alegere a uneia din setările predefinite pentru mărimea rīndurilor). Este recomandat să activăm opţiunea "Word Wrap", de fapt ea fiind deja activată īn mod implicit, este bine să o lăsăm nemodificată. Īn acest fel limita pentru dimensiunea unui rīnd va fi marginea din dreapta a ferestrei EPL. Dacă totuşi dorim să o modificăm, atunci facem clic pe "Lungimea Maximă a Liniei", scriem numărul maxim de caractere care poate fi inclus īntr-un rīnd şi apoi facem clic pe butonul "OK". Alternativ putem face clic pe una din setările predefinite ale numărului de caractere (56, 76, 80, etc.). Atenţie, spaţiile libere sīnt şi ele asimilate cu caracterele alfanumerice, deci şi ele contează la numărătoare. Prima oară cīnd modificăm opţiunea "Īncadrare", va apare o fereastră de avertizare şi procedăm că mai sus pentru că mesajul informativ să nu mai apară din nou.
  •     "Mereu Deasupra" ("Stay On Top") : Dacă opţiunea este activată, fereastra EPL va fi totdeauna īn prim-plan, īn faţa ferestrelor altor softuri care rulează la acelaşi moment. Īn acest caz, pentru a putea lucra şi īn alte programe, trebuie mai īntīi sa minimizăm fereastra EPL. Este recomandat ca această opţiune sa fie dezactivată, adică să fie lăsată nemodificată setarea predefinită.

    4.2 OPŢIUNI  AVANSATE

    4.2.1 Multifereastra "Preferinţe" ("Preferences")

    Facem clic īn meniul "Opţiuni" ("Options") pe opţiunea "Preferinţe" ("Preferences") pentru a fi afişată multifereastra cu acelaşi nume, īn care putem specifica preferinţele noastre legate de interfaţa programului şi de funcţionalitatea lui. Pentru a afişa conţinutul diverselor ferestre cu opţiuni, facem clic pe tabul fiecăreia. Ele vor fi prezentate īn continuare, cu menţiunea că opţiunile pe care le bifăm (facem clic īn căsuţa de līngă ele) vor intra īn vigoare, iar cele care nu sīnt bifate (sau pe care le debifăm) sīnt dezactivate. După ce am terminat de specificat opţiunile preferate, facem clic pe butonul "OK" din partea de jos a multiferestrei, iar opţiunile vor fi memorate de program. Mai jos vor fi prezentate doar ferestrele cu opţiunile cele mai importante, ferestrele "Editor", "File" şi "Scurtături" putīnd să fie lăsate nemodificate.

    4.2.1.1 Tabul Culori ("Colors")

    Ne permite să setăm culorile principalelor elemente (taburi, fundal, etc.) ale interfeţei EPL. Putem deci să schimbăm culorile implicite cu unele care ne sīnt mai pe plac sau care sīnt mai odihnitoare pentru ochi. De exemplu, dacă nu ne convine culoarea albă a fundalului ferestrei EPL, pentru că ni se pare prea strălucitoare dacă citim documente lungi īn EPL, o putem schimba. EditPad Lite foloseşte īn mod implicit culoarea de fundal a ferestrei Windows Explorer şi cum majoritatea utilizatorilor nu schimbă culoarea acestei ferestre, īnseamnă că ea este albă. Culoarea albă permite un contrast bun al textului, dar este obositoare dacă petrecem mult timp citind documente de pe ecranul monitorului. Putem să o schimbăm cu o culoare mai odihnitoare, care să nu fie atīt de luminoasă, de exemplu cu bej sau gri. MunteAlb foloseşte ca fundal pentru EPL (şi pentru Windows Explorer, de altfel) culoarea bej. Pentru a colora fundalul documentelor īn bej selectăm rīndul pe care scrie "Text Obişnuit" ("Plain Text"). Facem apoi clic pe butonul "Culoarea Fundalului" ("Background Color") pentru a seta culoarea de fundal. Meniul cu culori va fi expus şi completăm valorile Red 202 ; Green 187 ; Blue 176 īn cīmpurile corespunzătoare, după care facem clic īn afara meniului. Ne reīntoarcem la multifereastra "Preferinţe", unde putem continua să setăm culorile pentru alte elemente de interfaţă. La fiecare dintre acestea (de ex. la diferitele categorii de taburi) putem schimba culoarea de fundal şi culoarea textului. Este recomandat ca pentru text să lăsăm culoarea neagră.

    4.2.1.2 Tabul "Sistem" ("System")

    Ne permite să setăm cīteva aspecte legate de interacţiunea EPL cu sistemul de operare.

  •     Arată icoana EditPad īn sertar ("Show EditPad icon īn system tray") - Dacă opţiunea este bifată, atunci ori de cīte ori deschidem EPL va fi afişată o icoană īn sertar (micul compartiment situat īn colţul din dreapta-jos al ecranului şi care conţine ceasul şi alte icoane). Avantajul este că EPL nu va ocupa loc pe Bara de Sarcini (Bara de Procese) decīt dacă este īn prim-plan (activ). Minimizarea programului nu va duce la apariţia unui buton pe bara de sarcini ("Taskbar"), ci va fi vizibilă doar icoana din sertar, cu ajutorul căreia putem readuce softul īn prim-plan dacă facem clic pe ea. O altă consecinţă a activării opţiunii este că dacă vom īnchide fereastra principală a EPL, softul īnsuşi nu va fi īnchis, ci minimizat īn sertar, de unde īl putem maximiza făcīnd clic pe icoană. Debifarea acestei opţiuni face ca EPL să se comporte ca majoritatea editoarelor de text (sau softurilor īn general) īn ceea ce priveşte minimizarea şi īnchiderea ferestrei principale.
  •     Ascunde butonul din Bara de Sarcini la minimizarea EditPad ("Hide taskbar button when minimizing EditPad") - Īn cazul īn care opţiunea este activată, ori de cīte ori minimizăm EPL, butonul corespunzător din Bara de Sarcini ("taskbar") va fi ascuns, dar va ramīne vizibilă icoana din sertar. Este valabilă doar dacă opţiunea "Show EditPad icon īn system tray" este şi ea activată (bifată).
  •     Păstrează registrul curat. Stochează setările īntr-o filă .ini ("Keep the registry clean. Store settings īn an .ini file") - Dacă este bifată, atunci EPL va stoca preferinţele noastre īntr-o filă INI (plasată īn dosarul īn care este instalat EPL) şi nu īn registrul Windows. Se reduce astfel īncărcarea registrului Windows şi īn plus putem să copiem fila INI şi s-o salvăm pe un dispozitiv USB. La o nouă instalare, copiem fila INI de pe sticul USB īn dosarul EPL şi astfel nu mai sīntem nevoiţi să reconfigurăm din nou programul.

    4.2.2 Multifereastra "Configurează Tipurile de File" ("Configure File Types")

    4.2.2.1 Tabul "Definire" ("Definition")

    Este foarte important pentru că aici putem seta ca filele īn format text (cu extensia TXT) să fie deschise automat de EPL, atunci cīnd facem dublu clic pe ele īn Windows Explorer. Avem la dispoziţie următoarele opţiuni :

  •     Always "Open" files of this type with EditPad - Dacă facem clic pe acest buton, atunci filele TXT vor fi deschise cu EditPad şi nu cu programul presetat de SO Windows, adică Notepad. După ce activăm opţiunea va apare o minifereastră īn care sīntem īnştiinţati că asocierea a decurs cu succes. Facem clic pe butonul "OK" din minifereastră pentru a o īnchide.
  •     Always "Edit" files of this type with EditPad - Acest buton este folosit īn special pentru filele Html, astfel ca EPL să afişeze automat codul filelor Html pe care dorim să le edităm. Nu este recomandat să facem clic pe acest buton.
  •     Remove EditPad's association with this file type - Acest buton ne permite să anulăm asocierea lui EPL cu un anumit format de file. De exemplu dacă am setat ca EPL sa fie asociat cu filele TXT şi apoi ne răzgīndim, va trebui să facem clic pe acest buton şi fila text va fi asociată din nou cu Notepad. Şi īn acest caz apare o minifereastră de informare cu care procedăm ca mai sus.

   4.2.2.2 Tabul "Sintaxă şi Navigare ("Syntax & Navigation")

   Meniul derulant din acest tab are doar două opţiuni şi anume "URL-uri Clicabile" ("Clickable URL's") şi "Sintaxă Necolorată" ("No syntax coloring"), fiind selectată īn mod implicit prima din ele. Acest lucru īnseamnă că adresele paginilor web prezente īn documentele īn format text deschise īn EPL vor fi colorate īn albastru şi se va putea face clic pe ele. Dacă am alege a doua opţiune, aceste adrese ar arăta la fel ca şi textul īnconjurător (colorate īn negru) şi nu se va putea face clic pe ele.

VATRĂ ] DISCUŢII ] LEGĂTURI ] MANUALE ] TRADUCERI ] DICŢIONAR ] ARTICOLE ] LIMBI ] RECENZII ] NOUTĂŢI ] CONTACT ]

Copyright © MUNTEALB. Toate drepturile rezervate. All rights reserved. Tous droits réservés.

Toate materialele de pe acest sit sīnt originale şi sīnt scrise de MunteAlb.

Reproducerea materialelor (integrală sau parţială) fără acordul autorului intră sub incidenţa Legii privind Dreptul de Autor.

 

Pe acest sit este folosit modul de scriere corect, logic, practic, naţional, nepropagandistic, anti-latinoman şi getodacofil, cel cu ī din i şi sīnt.

 

Alegerea terminologiei folosite pe sit este explicată īn materialul Limba Rumīnă īn Epoca Informaticii.

 

Situl se găseşte la adresa :  http://muntealb.16mb.com/

Sit văzut optim cu opţiunea "Large Fonts" selectată īn Display Properties. Alternativ se poate face clic īn Internet Explorer pe meniul "View", se duce cursorul peste opţiunea "Text Size" şi apoi se face clic pe opţiunea "Larger" din meniul care apare. Culoarea textului şi a fundalului paginilor sitului poate fi modificată īn aşa fel īncīt să respecte aranjamentul coloristic din Windows Explorer, care este de obicei text negru pe fundal alb. Īn Internet Explorer se face clic pe meniul "Tools", apoi pe opţiunea "Internet Options". Īn fereastra care apare se face clic pe butonul "Accessibility" şi se bifează căsuţa "Ignore colors specified on Web pages", după care se apasă pe butonul "OK". Se procedează similar dacă este folosit un alt program de explorare a internetului. Pentru a se reveni ulterior la culorile originale se īnlătură bifarea.
Diacriticele din această pagină au fost adăugate automat cu programul gratuit AutoCorect, varianta clasică.