sa ma bata mama...

http://muntealb.org/Manuale/manual-textaifas.htm

_________________
this is the official view of the voices īn my head.
 

_________________
suck it...beautiful!!!

elanule
_________________
What was I supposed to be doing ?

taifas care şi privesti


la dublu click nu ar tre sa īi zica dublu plici (ca la ala de muste) ?????


*** edit ***
fraerilor, am gasit. īi zice MEDIATAIFAS
http://muntealb.org/Manuale/manual-mediataifas.htm

 

deci media taifasu e şi pe partea economica. ar tre sa īi zica cineva lu becali ....

corect. e o mare greseala. nu l-au descoperit. s-au impiedicat de el.

Last edited by caseta on Fri Aug 12, 2005 9:51 am; edited 1 time īn total

corect. e o mare greseala. nu l-au descoperit. s-au impiedicat de el.[/quote]

pai bine mah ... eu jtiam ca oamenii erau pregatiti sa strige sarma sau mai nou traversa ... de internet nu i-a avertizat nimeni ?
_________________
What was I supposed to be doing ?

problema nene e ca englejii a inventat astea cand moldovenii īncă trageu cu arcu. mandri razesi !
_________________
mori mah

sau cauta subiecte ...? cred ca asta e
_________________
sa munceasca şi altu'

Caseta, exemplele date de tine (de ex. "cucuruzinfoiat") nu mi-ar fi trecut niciodată prin minte pentru că eu nu sīnt familiarizat cu regionalismele specifice dialectului moldovenesc, dar asta nu mă īmpiedică să nu le găsesc un anumit farmec, pe care nu īl percep īn corespondentul englez ("popcorn" - porumb care pocneşte ?). Iar găselniţa cu "bluetooth" este genială, iată un exemplu perfect de cuvīnt englezesc modern lipsit de orice fel de inhibiţii lingvistice. Păi dacă englezii numesc o tehnologie de dată recentă cu un cuvīnt care īnseamnă "dinte albastru" (practic amintind de un dinte stricat) şi nimeni nu este dezgustat de acest lucru, atunci de ce ar strīmba cineva din nas la cuvīntul "textaifas" ? Īncă o dată englezii apar ca un popor care nu se sperie de cuvinte, ci pur şi simplu le inventează şi foloseşte după nevoile de moment.

Zahei, presupunerea ta că eu sīnt moldovean este contrazisă de realitate. Sīnt născut şi locuiesc īn Bucureşti. Mai mult, familia mea are rădăcini īn Muntenia, Oltenia şi Transilvania, nu īnsă şi īn Moldova, dar nu văd īn asta un prilej de mīndrie. Nu mă deranjează că sīnt considerat moldovean, pentru că nu percep acest lucru ca pe o insultă. Moldova (ca şi celelalte provincii istorice) a dat şi continuă să dea oameni importanţi pentru evoluţia societăţii romāneşti. Oricīt de denigraţi ar fi moldovenii, migraţia lor īn Bucureşti şi īn Transilvania a avut per total efecte pozitive pentru regiunile īn cauză, dar asta este o altă discuţie. Pe situl meu există multe materiale scrise de mine şi oricine poate constată că eu scriu īn dialectul "bucureştean", adică fără nici o urmă de regionalisme. Englezismele abundă şi pe forumurile frecventate īn special de moldoveni, unde nu sīnt şanse să īntīlneşti termeni ca textaifas sau mediataifas, care fac parte poate din dialectul creat de mine, īnsă nu şi din cel moldovenesc.

Creativitatea implică īntr-adevăr şi riscul de a fi perceput ca fiind un pic diferit de ceilalţi, dar este de preferat să fii creativ decīt să te integrezi īn curentul general şi să nu produci nimic original. Toată lumea percepe diferenţa dintre muzica uşoară creată de artiştii din Romānia şi cei din Republica Moldova, dar asta nu i-a īmpiedicat pe cei din urmă să se impună pe piaţa muzicală romāneasca şi chiar europeană, tocmai datorită originalităţii lor.

Faptul că un om se naşte īn Moldova (sau īn Republica Moldova) nu īl face automat inferior celor născuţi īn Bucureşti sau īn Timişoara. Şi asta pentru că aşa cum nu īţi poţi alege părinţii, tot aşa nu īţi poţi alege locul de naştere. Iar ceea ce contează cu adevărat este ceea ce devii īn viaţa, nu unde te-ai născut, un exemplu fiind şi preşedintele romān actual care s-a născut tocmai īn Moldova, dar a ştiut să se impună printre constănţeni şi apoi printre bucureşteni. Bucureştenii īi denigrează pe moldoveni, iar timişorenii īi denigrează pe bucureşteni, pe care īi socotesc "mitici". Ce s-a obţinut cu asta ? Nimic altceva decīt persistenţa unei stări de tensiune latente care pune piedici comunicării īntre romani şi īi face să colaboreze mai greu, pentru că nu au īncredere unii īn alţii. Prejudecăţile bazate pe regiunea de origine a persoanelor sīnt absurde īn ziua de azi, īn care globalizarea tinde să estompeze diferenţele culturale.

P.S.

Nu m-am socotit deranjat de deschiderea acestui fir de discuţie, deci nu mă consider īn conflict cu nici unul dintre forumiştii care au participat la el şi şi-au expus punctul de vedere īn mod civilizat. Excepţie face AcidMan, care a inaugurat lista mea de persoane ignorate, pentru că este imatur şi superficial īn gīndire, ca să nu mai vorbesc de obsesia lui bolnăvicioasa care transpare din toate mesajele postate şi care se pare că i-a acaparat toate capacităţile intelectuale, pentru că nu a reuşit să ofere şi o părere cīt de cīt serioasă asupra subiectului aflat īn discuţie.

aşa cum "corn" e corespondentul cuvantului "papusoi"
_________________
Constipated people don't give a shit

exact, iar corespondentul perfect al lui "french fries" este "barabule colcaite".

hmm.. sa aruncam o privire rapidă īn dicţionar:

texsueta? texflecareala? texonversatie? astea ce aveau? nu erau la fel de bune? ce ziceti de texonvorbire? dar de texbarfa? gata, m-am hotarat. imi place textaclale. deşi nu-mi displace nici textaifet.
_________________
this is the official view of the voices īn my head.
 

pagina1.jpg
Description:
Filesize:	190.41 KB
Viewed:	139 Time(s)

pagina2.jpg
Description:
Filesize:	196.55 KB
Viewed:	139 Time(s)

_________________
Constipated people don't give a shit

Last edited by Pulica on Sat Aug 13, 2005 12:48 pm; edited 1 time īn total

Să răspund la nelămurirea lui zahei privitoare la alegerea cuvīntului "taifas" īn locul altora cu acelaşi īnţeles.

Īn limba romānă există multe cuvinte care au acelaşi īnţeles cu "taifas". Conform DEX, taifasul este o "conversaţie familiară, intimă, pe teme minore". Īn dicţionarul de sinonime scris de Luiza Seche şi Irina Preda (apărut la editura Litera īn 2003) există vreo 20 de cuvinte sinonime cu taifas, dintre care unele sīnt arhaisme (de ex. "taifet"), altele regionalisme (de ex. "leorbăială") şi īn sfīrşit altele sīnt īn uz probabil īn toată ţara (pălăvrăgeala, taclale, trăncăneala, etc.). Eu am scris manualul īn anul 2002 şi la acel moment m-am ghidat īn traducerea lui "chat" după dicţionarele de traducere, pentru că ele sīnt scrise de persoane specializate atīt īn domeniul limbii romāne, cīt şi al unei limbi străine. Īn dicţionarul Englez-Romān scris de Andrei Bantaş şi publicat la Editura Teora īn 1996 cuvīntul "chat" era tradus prin "conversaţie, şuetă". Dar nici unul din aceste două cuvinte nu mi s-a părut potrivit. Termenul "conversaţie" este prea general, iar "şuetă", deşi se aseamănă īntrucītva la pronunţie cu "chat" nu a generat un verb (nu există "a şueta"). Cuvīntul "chat" este īn engleză atīt substantiv cīt şi verb, iar īn romānă trebuia de asemenea un cuvīnt de la care să derive uşor un verb. Aşa am ajuns la "taifas", care dă verbul "a tăifăsui", deja existent īn limbaj. Avantajul lui "taifas" faţă de "pălăvrăgeala" sau "trăncăneala" (pentru care există verbe) constă īn dimensiunea lui, el fiind un cuvīnt mai scurt, deci mai apropiat de "chat" care are doar patru litere. Traducerea nu este deloc greşită pentru că ulterior am căutat īntr-un dicţionar Englez-Roman mai vechi (scris de Şerban Andronescu şi publicat la Editura Ştiinţifică īn 1961), iar "chat" era tradus prin "taifas, conversaţie". Şi mai interesant este faptul că īn dicţionarul Romān-Englez scris de acelaşi Andrei Bantaş şi publicat la Editura Teora īn 1995, cuvīntul "taifas" este tradus prin "chat, prattle".

Eu īmi menţin părerea că limba romană este bogată şi se pot găsi cuvinte care să redea exact sensul unor cuvinte englezeşti. Termenul "chat" nu este unul tehnic, el desemnează orice conversaţie lejeră, indiferent dacă e purtată pe internet sau faţă īn faţă. Marea lui problemă este că nu se integrează bine īn limba romānă, care este o limbă fonetică, īn care "ch" se pronunţă ca atare şi nu "ci". Pe de altă parte eu nu ştiu ca termenul "chat" să fie folosit īn limba romānă īn afara mesajelor postate pe internet. Īncă n-am auzit pe nimeni să spună că merge la o cafenea să stea la un "chat" cu prietenii. Tocmai aici este o problemă care nu e sesizată de multă lume. Foarte multe cuvinte englezeşti par acceptabile īn scris, īnsă īn limbă vorbită nu mai sīnt atīt de atrăgătoare, pentru că sīnt destul de dificil de pronunţat pentru un vorbitor non-nativ al englezei. Iar un neologism trebuie să poată fi atīt scris cīt şi vorbit de către romāni.

Īn cīţiva ani o să avem toţi conexiuni de mare viteză la internet şi atunci o să vorbim din ce īn ce mai mult prin viu grai, pentru că este mai uşor şi mai rapid decīt scrisul. Tentaţia de a folosi englezisme va īnregistra probabil un mare recul, īn primul rīnd pentru că atunci chiar că vor exista condiţii pentru un rīs sănătos dacă cineva nu va pronunţa cum trebuie un cuvīnt englezesc (sīnt tare curios dacă vor exista mulţi care să pronunţe corect cuvīntul "thread", atīt de folosit īn scris pe forumurile de discuţii). Ca urmare internauţii īşi vor da seama că pentru mulţi termeni din engleză există deja de multă vreme corespondenţi īn limba romānă pe care īi pot pronunţa foarte uşor fără să se facă de rīs.

cum ar fi.. textaifas? 
mai ramai cu noi, vad ca ai chef de leorbaiala. īn curand, trancaneala va putea fi şi verbala. deocamdata ne multumim cu o sueta la tastatura.
_________________
this is the official view of the voices īn my head.
 

super tare username-ul "koltzunash". ajtept sa vad un username "poale-n briu"

@muntele alb - imi pare rau sa īţi zic dar efortul tau mi se pare inutil. īn general termenii īn engleza sunt mai scurti, şi īn plus e limba de origine a cuvintelor respective.

iar dacă e vb despre păstrarea identitatii nationale ... ma cam cac pe ea. nu vad rostul pastrarii identitatii unei natiuni de lenesi, betivi şi cersetori. aaa, am uitat. şi hoti. huoooooooo

eu nu sunt hotz sau cersetor ... sunt doar lenes şi betziv.
_________________
What was I supposed to be doing ?

şi, evident, te simti lasat pe dinafara.
bine mah: popor de lenesi, betivi, cersetori, hoti şi curve.

PS: sper sa īi ia un elefant īn pewla toată familia aluia care mi-a aruncat un ou pe masina. baga-mi-as pewla īn ea de tara.

da' ce mah ... era un ou de elefant ?
_________________
What was I supposed to be doing ?

stai linistit caseta ...maine īţi arunca şi pula !
_________________
mori mah

Nici un efort depus īn sprijinul unei cauze nobile nu este inutil. Nu mă deranjează să se importe cuvinte din engleză, atunci cīnd este neapărată nevoie, dar īn situaţia actuală se exagerează foarte mult, iar lucrurile capătă uneori un aspect ridicol. Īn special īn domeniul informaticii sīnt importate cuvine englezeşti pentru care există deja un corespondent īn limba romānă. Dau un singur exemplu. Termenul englezesc "pipeline" (literal "linie de ţevi"), desemnīnd o succesiune de ţevi sudate prin care se transportă fluide (petrol, apă, etc.) a fost tradus de zeci de ani īn romānă folosindu-se cuvīntul "conductă". Informaticienii de limba engleză au avut nevoie de un cuvīnt pentru a desemna o succesiune de operaţii īnlănţuite şi s-au oprit la termenul "pipeline" folosit īn special īn hidrotehnică şi inndustria petrolieră, nu au inventat unul nou. Aşa că acum īntīlnim nu numai "oil pipeline" ("conductă de petrol") ci şi "rendering pipeline" ("pixel pipeline"), ultimul desemnīnd o succesiune de operaţii pe care le suferă un pixel īn cursul prelucrării sale (texturare, iluminare, etc.) de către placa video. Cine citeşte revistele romāneşti sau forumurile vede că termenul "pipeline" referitor la pixeli este preluat ca atare, deşi el are deja un corespondent īn romānă. Se ajunge deci că pentru "oil pipeline" să existe o traducere romānă, dar pentru "pixel pipeline" să nu existe. Şi de aici se ajunge mai departe, la o terminologie grotescă, de genul "pipeline-ul", etc. La fel stau lucrurile şi cu termenul "layer" care se traduce ca "strat" peste tot, mai puţin īn materialele care au legătură cu editarea grafică digitală, unde el este de cele mai multe ori preluat ca atare. Este ca şi cum romānii ar vrea cu orice preţ să fie "mai catolici decīt papa" īn domeniul limbajului şi deşi englezii folosesc "pipeline" atīt pentru referirea la transportul petrolului cīt şi la prelucrarea pixelilor, romānii ţin neapărat să aibă doi termeni diferiţi ("conductă" şi "pipeline"), deşi cuvīntul englezesc de la care derivă este acelaşi.

Iniţiativa mea se referă exclusiv la limba romānă, păstrarea identităţii naţionale este ceva mai dificil de realizat şi implică mult mai multe aspecte īn afara păstrării caracteristicilor originale ale limbii. Categoriile de oameni de care aminteşte CASETA se īntīlnesc īn toate populaţiile lumii şi nu sīnt īn nici un fel caracteristice naţiunii romane. Dar de vină pentru situaţia actuală din Romānia nu sīnt ele, ci persoanele implicate īn conducerea ţării, care s-au remarcat de prea multe ori doar prin incompetenţă şi īnclinaţie către oferirea de spectacole de prost gust.

P.S. Ştiu că acesta este un forum de discuţii mai lejere şi de aceea poate că mesajele mele fac īntrucītva notă discordantă cu ale celorlalţi forumişti. Poate că am o reputaţie de răzbunător dobīndită pe alte forumuri īn urmă cu cīţiva ani, dar īn fapt nu m-a interesat niciodată să intru īn conflicte cu alţii. Īnsă dacă am posibilitatea să clarific unele din părerile mele, de cele mai multe ori o fac fără să-mi pese că merg pe un forum unde s-ar putea să fiu ironizat, pentru că īn fapt dovedeşti că eşti puternic doar dacă īţi susţii punctul de vedere īntr-un mediu īn care nu eşti primit de la īnceput cu aplauze. Nu am pornit o cruciadă īn sprijinul limbii romāne, cum nu am pornit cruciade contra RomTelecom sau a cabliştilor. Au fost cīteva lucruri pe care am vrut să le spun şi internetul mi-a oferit posibilitatea să am o audienţă destul de mare.

1. īn tara asta nimeni nu e de vina pt nimic. aşa lipsa de responsabilitate nu vezi nici la sobolani. şi aia cu inundatiile - nu-s ei de vina ca s-a taiat padurea, ca şi-au făcut case unde nu aveau voie, ca īn loc sa puna mina sa mai ridice digu un pic au stat şi fie şi-au baut mintile fie au plins ca prostii cu drobu de sare da nu au făcut nimic sa rezolve problema. da lasa ca īi ajuta statu. ca asta e mentalitatea.
2. aia de la conducere au ajuns acolo cu ajutorul "nevinovatilor" care i-au votat
3. fiecare tara īşi are conducatorii pe care īi merita

eu nu ca as desfiinta limba, as desfiinta tara asta cu totu. o mare licitatie, şi ala care da mai mult, sa o ia sa se spele cu ea pe cap.

MaCacPeMineDeRas

Responsabilitatea pentru situaţia actuală din ţară revine tuturor celor care au ajuns la vīrsta adultă. Eu i-am menţionat īn special pe cei care se află īn posturi de conducere, pentru că ei (şi ele) au ca activitate profesională tocmai administrarea ţării d.p.d.v. economic şi social. Cīt despre faptul că o populaţie are sau nu parte de conducătorii pe care īi merită, acest lucru merită discutat. Populaţia nu poate vota decīt candidaţii care se īnscriu īn procesul electoral. Atīta timp cīt există oameni valoroşi care nu se implică īn viaţa social-politică, deşi ar putea face mai mult decīt politicienii actuali, populaţia nu īi poate alege şi lucrurile se vor mişca greu. Caseta, este uşor de zis că ţara ar trebui scoasă la licitaţie şi vīndută cui oferă mai mult, dar asta este un semn de slăbiciune şi de neīncredere īn forţele proprii. Părerea mea este că mulţi romāni ignoră puterea pe care o au, pentru că se lasă influenţaţi de discursurile că nu se poate face nimic, corupţia e prea mare, etc. Dar atunci ce ne facem, retrăim la nesfīrşit balada "Mioriţa" şi ne lăsăm īn voia soartei fără să ne dăm seama că sīntem nişte persoane care au puterea de a schimba lucrurile īn felul īn care īl credem cel mai potrivit pentru această ţară ?

Mesajul lui MAXCATY nici măcar nu m-a făcut să zīmbesc, ca să nu mai vorbesc de faptul că nu m-a enervat cītuşi de puţin. Am spus-o de nenumărate ori, nu mă impresionează injuriile şi nici faptul că sīnt făcut moldovean. Dacă un om are o capacitate intelectuală atīt de redusă īncīt injuriile iau locul argumentelor, nu văd de ce aş īncerca să dialoghez cu el. Poate că mai demult injuriile erau apanajul bărbaţilor maturi, singurii care īşi permiteau să vorbească atfel. Īnsă īn ziua de azi toată lumea, indiferent de sex sau vīrstă īnjură cīt poate, deci impactul emoţional al unei injurii care īţi este adresată este minim. Imaginea forumului Tsk pe care o propune MAXCATY este ridicolă. Injuriile ca bīte de beizbol ("baseball") ? Să fim serioşi, cine mai este impresionat de injurii ? Cred că īn loc de bīte de beizbol imaginea injuriilor ar trebui să fie a ciocănelelor de plastic cu care se joacă copii şi a căror lovitura este complet inofensivă. M-a băgat īn corzi MAXCATY cu cīteva injurii penibile şi superuzate ? Poate că mai interesantă d.p.d.v. psihologic este īnclinaţia să homosexuală mascata care reiese din ultima din ele. Cred că dacă m-ar fi "lovit" cu un argument inteligent impactul asupra mea ar fi fost poate perceptibil.

P.S. 1 Pentru termenul "rendering pipeline" ("pixel pipeline") eu propun traducerea "conductă de randare" ("conductă de pixeli").

frumos! aşa imi vorbea şi biata ma-ta īnainte sa-mi sara speriata īn pula!
bag seama e ceva genetic! imi pare rau ca nu l-am cunoscut pe betivul ala de tac-tu! pe partea economica, ma refer!
_________________
Parerea mea!

MAI BINE ZIS MUNTE ALB, SUGE-O
_________________
Sunt de acord cu homosecsualismul doar dacă implica 2 femei

hihihi. pa nu acilea e tot fun-ul!
_________________
Parerea mea!

īn limba romana nu exista cuvīntul randare. randare este un cuvant pe care probabil l-ai imprumutat din limba engleza, unde are intelesul de redare, interpretare. nu ma asteptam la o astfel de gafa chiar din partea ta!

de aceea propun interpreducta, sau interpretzeava. da. mult mai adecvat. IMI PLACE.
_________________
this is the official view of the voices īn my head.

caseta wrote:

īntre-retea, evident sau dacă vrei sa fii racoros (cool), atunci faci din cei 2 "re" unu singur şi īi zici "intretea". eu aj mai avea o propunere: sa traducem şi sqlu, ce pestii lu colonelu de exemplu: selecteaza * din utilizatori unde (are_pesti = adevărat şi funcţie = 'telefonist') sau are_mai_mult_metal_īn_el_decīt_robocop = adevărat 2 LINII INTOARSE: colonelu zahei

caseta nu jtiu ce draqu e cu tine ... da' ejti pe val ...
_________________
What was I supposed to be doing ?

nu mai nou esti emailist ...cu pretentii de forumist
_________________
mori mah

mai ai ma de gand sa faci multe arii locked?
_________________
this is the official view of the voices īn my head.

te rg sa folosesti cuvinte romanejti, chiar şi compuse, cu cat sunt inventate de tine, cu atat mai bine ... ce e aia "macho" ?
_________________
What was I supposed to be doing ?

Traducerea termenilor non-tehnici īn romānă ar duce nu numai la mai bună īnţelegere a terminologiei specifice informaticii, ci şi la dispariţia problemelor de ordin gramatical cauzate de importul ca atare al termenilor englezeşti. De foarte multe ori termenii englezeşti preluaţi ca atare nu respectă regulile gramaticale ale limbii romane şi rezultă după caz articulări, pluraluri şi conjugări groteşti. Am detaliat acest aspect īn materialul de pe situl meu referitor tocmai la evoluţia actuală a limbii romane.

Iniţiativa mea nu este singulară, marea majoritate a traducătorilor romāni de cărţi pe teme de informatică īşi fac meseria aşa cum trebuie şi traduc termenii englezeşti cu corespondentul lor romānesc. Oricine poate să meargă īntr-o librărie şi să deschidă una din cărţile de iniţiere sau perfecţionare īn utilizarea calculatoarelor traduse din engleză. Apar termeni ca "legătură - hiperlegătură" (īn loc de link - hyperlink), "descărcare" (īn loc de download), etc. Majoritatea internauţilor romāni folosesc īnsă doar "link" şi "download", dar asta nu īnseamnă că din această cauză aceşti termeni trebuie neapărat băgaţi ca atare īn limba romānă. Utilizarea englezismelor de către internauţi este selectivă şi nu are la bază nici o regulă clară. De ce să folosim "copy", "paste", dar nu şi "window" sau "file" ? Nici măcar pe internet nu am văzut pe cineva explicīnd că "se deschide un nou window", sau ca "se şterge un file".

Mai este şi un alt aspect care trebuie luat īn calcul. Cratima care este folosită la articulare sau la pluraluri duce cu timpul la situaţii rizibile, īn care cuvinte existente de mult īn romānă sīnt articulate cu cratimă, de ex. "forum-ul", "text-ul", etc. Īnsă eu am văzut īntr-unul din mesajele postate pe un forum şi un cuvīnt folosit mult pe internet, anume "sex", care era articulat sub forma "sex-ul", ca şi cum acest termen tocmai a fost importat din engleză. Deci preluarea ca atare a termenilor englezeşti poate duce cu timpul la īngreunarea scrierii, pentru că mulţi nu vor mai şti cum se articulează corect, cu sau fără cratimă.

Revin şi la aspectul ce ţine de limbă vorbită. Una este cīnd scrii "software" şi alta este cīnd trebuie să pronunţi acest cuvīnt, pentru că trebuie să-i īnveţi pronunţia din engleza, adică "softuer". A se multiplica acest lucru cu numărul mare de englezisme din informatică şi se va vedea că pīnă la urmă "ieşim mai ieftin" d.p.d.v. al efortului intelectual cu traducerea (sau adaptarea) unor termeni decīt cu importul lor ca atare.

Traducerea termenilor īn romānă īi face mai uşor de īnţeles pentru că le reduce gradul de abstractizare. Englezii folosesc cuvinte banale, pentru ca să fie clar despre ce este vorba, nu se apucă să inventeze unele noi. Puteau de exemplu să folosească un cuvīnt nou-inventat īn loc de "pipeline", dar au preferat să-l ia pe acesta pentru ca lumea să īnţeleagă faptul că prelucrarea unui pixel este un proces serial, īntrucītva asemănător cu procesul care are loc la trecerea unui produs chimic printr-o conductă unde pe parcurs i se mai adaugă ingredienţi īn scopul obţinerii la ieşirea din conductă a produsului final dorit. Pe un īncepător l-ar ajuta să īnţeleagă mai bine procesul de prelucrare grafică dacă i s-ar spune despre "o conductă de randare" decīt despre "un pipeline de randare".

Limbajele de programare nu sīnt traduse nicăieri īn lume, tocmai pentru că un astfel de limbaj trebuie īnţeles de orice maşină, indiferent de ţara īn care se află.

Īn ceea ce priveşte cuvīntul "randare", el are o situaţie mai specială. Tocmai din faptul că eu īl recomand se poate vedea că sīnt flexibil şi īmi dau seama că unii termeni trebuie importaţi, īnsă cu modificarea lor pentru a se adapta limbii romāne. Verbul "To Render" are un īnţeles comun, care se traduce īn romānă prin "redare". Dar "redare" este folosit de mult pentru a traduce termenul "Play", atunci cīnd este vorba de casete video, CD-uri sau fişiere multimedia. Deci dacă l-am folosi şi pentru a traduce "rendering" s-ar crea o confuzie. Aşa că un traducător romān a inventat un nou termen, "randare", ce desemnează procesul de prelucrare finală a unei imagini 3D, care este redată īn cele din urmă īn toată complexitatea ei (iluminare, umbre, etc.). Termenul este deja īncetăţenit, eu l-am īntīlnit şi īn "Dicţionarul de Calculatoare" publicat de N. Ionescu-Cruţan" la Editura Niculescu, īn 2003. Pe de altă parte īntr-un manual de Corel Draw tradus la Ed. Teora şi apărut īn 1996, termenul folosit pentru traducerea lui "rendering" este "redare" şi nu "randare". Probabil că ambii termeni sīnt folosiţi actualmente. Eu am căutat cu Google "randare" şi am dat de pagini īn care se discută despre imaginile 3D. Pe de altă parte căutarea termenului "redare" dă ca rezultate pagini īn care se vorbeşte despre domeniul audio-video. Se pare că "randare" este mai folosit decīt "redare", de aceea l-am preferat. Īn plus el a fost adaptat limbii romane, nu a fost preluat ca atare (nu se zice "rendering-ul" unei imagini).

P.S. Maxcaty, ţi-ai găsit locul pe lista mea de persoane ignorate. Găseşte-ţi alt fir de discuţie pe care să-ţi expui complexele oedipiene nerezolvate. Sau cel mai bine mergi la un psiholog, el te va face să īnţelegi că ai tendinţa de a proiecta asupra altora anumite dorinţe nesatisfăcute din relaţia conflictuală cu părinţii tăi.

Uite de aia sunt de kkt manualele īn romana. Ca mai tre sa stau sa ma gindesc şi ce a vrut ala sa spuna prin cine stie ce cuvīnt a gasit el ca sa traduca un termen pe care eu īl cunosc īn engleza.

Incep sa am impresia ca ejti un pui de pruteanu cu o mica obsesie. Şi de aia īţi zic, ca poate nu stii: limba e facuta de vorbitori. Mai bine ai gasi o cauza mai dreapta pt care sa lupti. De ex impotriva expresiei "nu se merita" care NU este corecta dpdv gramatical, dar o auzi peste tot. Inclusiv la cretinii aia de la protv ...

 

Asta cu reducerea efortului intelectual imi da de gindit. Ma face sa cred ca tu ne crezi prosti. Ia zi mah, tu ne iei de maimutoi ?!?!?

Aaaa, aşa ... şi tu cum ai traduce "software" ?!??!? Şi dacă mi-l traduci printr-o expresie de 3-4 cuvinte sau printr-un cuvīnt de peste 10 litere, nu merge ca pt mine e efortu entelectual prea mare ...



 

ma foot īn ei de īncepători .... ca vin sa strice piata şi sa ne ia locurile de munca

 

adică noi suntem nijte masini ??? după ce ca ne injuri, ne şi dezumanizezi !?!?!?? adică noi nu avem un gzzzzzz-bip-bip .... hrrrr .... sorry. o mica defectiune la output-ul audio. cum ziceam ... adică noi nu avem un suflet ??? pai dacă ma iei cu din astea YOU WILL BE TERMINATED (dacă nu ejti deja )

 

adică de fapt se traduc numa unele cuvinte iar la altele se foloseşte varianta īn engleza după cum vrea pola ta. hmmmm. na ca ejti un mic pui de dictator dacă o iei pe ulei cu "regulile astea vi se aplica voua după cum vrea muschii mei".

 

auzi bah, tu o sa dai ignore la tot forumu ???? pai unde pola mea ajungem aşa ?!?!?! HUH ????
şi, pt informarea ta generală, eu sunt ala cu "relatia conflictuala cu parintii" nu maxcaty. io am o relatie conflictuala cu toată lumea, da ?!??!?!?!
traducatoru lu peste ce ejti ...

sa vad dacă reuseshti sa traduci asta: SUCK OUR DICKS! adică pe romaneshte şi moldoveneshte: SA NE SUGI POOLA!!
da-te mortzii matii cu limba matii, te apuci sa ne faci aici sindrofii gramaticale? afla ba bivole ca NU AVEM NEVOIE de lectiile tale, capisci?!?
se pare ca esti complet idiot atat timp cat nu-ti dai seama ca ai o problema: cum mortzii matii īţi explici ca pagina ta de internet starneshte ilaritate peste tot pe unde apar referinte? chiar atat de bivol castrat esti incat nu-ti dai seama ca teoriile tale put? şi ca ce vrei tu sa faci e comic īntr-o lume virtuala īn care 90% din texte sunt īn engleza?
get lost u motherfucker idiot!
_________________
suck it...beautiful!!!

HAHAHAHA aici se vede de ce bate el atata moneda cu lb asta: pt ca e moldovean nu poate sa pronunte corect īn engleza. La scris mai merge da la pronunţat se vede de la o posta ca-i din Dolhasca, aşa ca mai bine se preface ca traduce īntr-o romaneasca pe care el crede c-o vorbeste bine.

PS. Apropos de Odeip, tata zice şi el ca a futut-o pe ma-ta. Io inclin sa nu-l cred. E laudaros. Io cred ca i-a dat numa mooe! Tu ce crezi?
_________________
Parerea mea!

caseta wrote:

domnu ghencea, permiteti sa va deranjez cu o mica corectura: e "get lost u motherfuckING idiot!" īn rest ... complet de acord

da ,da....eram nervos (very angry)!!

get lost u motherfucking white idiot mountain !!!
_________________
suck it...beautiful!!!

Cuvinte inventate de mine sīnt destule īn manualele existente pe situl meu. Nu toată documentaţia de pe lumea asta este scrisă īn engleză ci o bună parte din ea, īnsă nici pe departe 90 %.

Limba romānă a suferit influenţe exterioare ca orice altă limbă, īnsă nu este nicidecum "o salată de limbi şi dialecte". Īn afară de latină, care asigură scheletul de bază al limbii, singura influenţă notabilă este cea a limbii slave. Īn rest există bineīnţeles cuvinte importate din limbile popoarelor vecine sau ale celor care ne-au influenţat d.p.d.v. cultural (franceza, germana şi mai nou engleza). La fel stau lucrurile şi īn USA şi Anglia, unde pe līngă numărul foarte mare de cuvinte de origine franceză şi-au făcut loc cuvinte din spaniolă (īn cazul USA) sau din limbile popoarelor de unde provine o imigraţie importantă (īn cazul Angliei fostele mari colonii).

Cuvīntul "blugi" vine de la "blue jeans" şi desemnează nişte pantaloni (la īnceput doar) albaştri făcuţi din bumbac, īn speţă din materialul numit "jean", pentru a cărui etimologie se poate merge la adresa Etymonline.com . Este de remarcat faptul că denumirea acestui tip de pantaloni a fost adaptată pentru limba romānă la momentul importării sale. Termenul "adidaşi" provine de la denumirea firmei care a comercializat acest tip de pantofi de sport şi există doar īn romānă, ca o dovadă că s-au mai inventat totuşi cuvinte noi şi īn timpurile moderne. Poate că dacă nu ar fi existat acest cuvīnt azi am fi spus că purtăm "snickerşi", după termenul generic pentru pantofi de sport folosit īn USA. Cuvīntul "cingo" īmi este necunoscut.

Īn momentul īn care am să găsesc o cauză mai dreaptă pentru care să lupt, am să o fac. Īn ceea ce priveşte limba romānă eu am scris un material pe care l-am postat pe situl meu şi cine doreşte să īl citească o poate face, iar cine nu este interesat poate citi altceva de pe internet. Nu am postat pe nici un forum legături către acest material, iar acest fir de discuţie a fost deschis de zahei şi nu de mine. Eu am intervenit pentru a face unele precizări. Nu este vorba de nici o obsesie, pur şi simplu am pus pe hīrtia virtuală gīndurile mele şi fiecare vizitator este liber să le citească şi să īşi dea cu părerea asupra lor.

Unul din motivele invocate īn sprijinul importului nemărginit de barbarisme este tocmai faptul că dacă nu se importă cuvintele englezeşti ca atare, atunci trebuie făcut un efort intelectual īn plus pentru ca aceia obişnuiţi cu limba engleză să īnţeleagă despre ce este vorba. Chiar tu Caseta susţii acest lucru īn mesajul tău. Eu sīnt de părere că efortul intelectual este mai mic dacă termenii englezeşti importaţi sīnt adaptaţi pentru limba romană. Termenul "software" īl traduc prin "soft" (plural "softuri") sau "program" [de calculator].

Nu m-am referit la programatori ca la nişte maşini, este o neīnţelegere a celor spuse de mine. Am spus că limbajele (C++, Visual Basic, etc.) folosite de programatori sīnt concepute īn limba engleză şi a le traduce terminologia specifică (variabile, etc.) īn romānă ar īnsemna ca programele scrise īn aceste limbaje să nu funcţioneze pe maşini (calculatoare).

Īn legătură cu folosirea termenului "randare" īn locul celui de "redare", am spus clar că aceasta este alegerea multora din romānii care lucrează īn domeniul graficii digitale, nu a mea personală, deşi şi eu o recomand. La o căutare cu Google termenul "randare" apare ca fiind mult mai folosit pe forumurile romāneşti specializate (Visual Arts, CG Arts) decīt termenul "redare" atunci cīnd se face referinţă la operaţiunea denumită īn engleză "rendering". Īn plus "randare" nu este varianta īn engleză, ci un cuvīnt derivat din aceasta şi adaptat specificului limbii romāne.

Ghencea, nu ofer lecţii de limba romānă, ci īmi expun părerile pe un forum unde am īnţeles că oricine se poate exprima liber pe orice subiect, tocmai pentru că acest forum nu īncurajează cenzura de limbaj şi de opinie. Cel puţin aşa am īnţeles eu. Īn calitate de moderator ar trebui să spui dacă există totuşi o cenzură la nivelul conţinutului mesajelor, adică anumite opinii nu sīnt tolerate aici. Ar fi trebuit să fii mai clar atunci cīnd spui că pagina mea de internet stīrneşte o ilaritate generală, adică ar fi trebuit să postezi nişte legături care să īţi susţină afirmaţia.

Poate că īn acest moment există multe texte pe internet īn limba engleză. Numărul acestora vă scade īnsă īn următorii ani şi este foarte probabil că peste zece ani majoritatea textelor să fie īn chineză, odată cu creşterea masivă a numărului de internauţi din această ţară. Ce ai să faci atunci, Ghencea, ai să susţii că romānii trebuie să īnveţe chineza, pentru a se adapta situaţiei ?

Tsk, am īnţeles aluzia ta şi am să mă retrag de pe acest forum. Īmi manifest īnsă surprinderea că pe un forum care se doreşte a fi total dezinhibat şi relaxat, mulţi forumişti dau dovadă de īncrīncenare şi de lipsa de toleranţă faţă de părerile contradictorii, expuse īn mod civilizat. Acest lucru mi se pare contrar "manifestului" de īnfiinţare a forumului ( http://forum.tsk.ro/viewtopic.php?t=4 ) īn care tu īnsuţi Tsk spuneai despre forum că este : "un forum unde poţi spune orice, pe orice ton, unde nu trebuie să-ţi controlezi limbajul...". Din păcate se pare că o parte din forumiştii actuali (printre care şi moderatori) nu au īnţeles partea cu faptul că "se poate spune orice", iar acest lucru riscă să transforme forumul īntr-o copie a celor existente deja, ale căror reguli "idioate" au fost motivul īnfiinţării forumului Tsk.

nu la mine va fi problema white mountain! va fi la tine, sa te vad atunci cum pula mea traduci din chineza. noi, restul, vom continua sa folosim cu succes engleza.

nu mai vrei sa intri pe forum?! HAHA, ni se rupe!! nu te baneaza nimeni, stai linistit! dacă nu mai intri, atunci īţi sugerez sa te duci pe varful unui white mountain şi sa predai lectii de etimologie caprelor negre, lichenilor, ienuparului, jnepenilor şi ce mama draq o sa mai gasesti tu acolo, ptr ca internauti (un cuvant cretin de altfel) sigur nu vor fi.
_________________
suck it...beautiful!!!

Ar fi fost bine dacă forumiştii care au dorit să intervină īn discuţie ar fi citit materialul "Limba Romānă īn Epoca Informaticii" de pe situl meu. Ştiu că este destul de lung, īnsă ar fi găsit acolo răspunsul la multe din nelămuririle lor. Nu ar fi găsit īnsă vreo părere a mea cum că īnvăţarea limbilor străine (īn special engleza) este nocivă şi trebuie evitată. Problema este īnsă ca mulţi romāni s-au īndrăgostit literalmente de limba engleză şi şi-ar dori să transforme romāna īntr-o a doua engleză prin importul cīt mai multor cuvinte englezeşti. Şi mai grav este că nu le pasă dacă īn acest proces distrug limba romānă, care fiind o limbă latină cu cīteva caracteristici speciale (limbă fonetică, articolul hotărīt sudat la cuvīnt) nu este de cele mai multe ori compatibilă cu importul de englezisme nemodificate.

Īnsă această dragoste faţă de cultura de sorginte anglo-saxonă (īn principal cea din USA şi Anglia) are şi un efect pervers, anume pierderea īncrederii romānilor īn forţele creative proprii. O singură privire pe internetul romānesc arată faptul că acesta are foarte puţin conţinut. Practic romānii nu au situri de conţinut şi nu scriu, pentru că īşi zic că orice articol ar scrie, un material pe acelaşi subiect există deja īn limba engleză, limbă pe care o cunoaşte deja toată lumea, deci nimeni nu le-ar citi articolele scrise īn romānă. Īn anul 2002, atunci cīnd am scris prima versiune a Manualului de Asamblare a unui PC, am deschis un fir de discuţie pe forumul ComputerGames pentru a afla reacţia forumiştilor la cele scrise de mine īn manual. Pe līngă criticile mai mult sau mai puţin īntemeiate cīţiva forumişti mi-au spus că am scris degeaba manualul, pentru că astfel de manuale există deja īn engleză. Nici măcar nu le-a păsat că eu am abordat altfel subiectul şi ca manualul meu era mai complet decīt cele existente pe internet īn limba engleză. Mi s-au oferit o serie de legături către manualele īn engleză, pentru ca eu chipurile să mă inspir pentru a scrie ceva bun, deşi eu la acel moment scrisesem deja manualul. O parte din legături duceau către manuale vechi sau care erau doar un pretext pentru vinderea de componente. Cu toate astea forumistul care a propus legăturile a plecat din start cu opinia că dacă un material nu este scris de la bun īnceput īn engleză, el nu are nici o valoare şi oricum nu se poate compara cu materialele deja existente īn engleză.

Īn fapt limba maternă este cea īn care ne-am format gīndirea şi īn care este cel mai probabil să ne descoperim creativitatea. Dar dacă internauţii romani se gīndesc tot timpul că orice ar scrie nu se poate compara cu "oferta" existentă īn engleză, atunci ei īşi fac rău singuri. După părerea mea există o audienţă mare pentru materialele scrise īn limba romānă şi publicate pe internet. Manualul de Asamblare a unui PC este foarte vizitat şi īn mod sigur i-a ajutat pe mulţi romāni să īşi aleagă componentele cu cel mai bun raport calitate-preţ şi să treacă la asamblarea unui calculator. Deşi şi īn acest manual există cuvinte mai speciale, de ex. "hardisc" īn loc de "hard disk" sau "răcitor" īn loc de "cooler", pīnă acum am primit mesaje de felicitare pentru conţinutul manualului, dar nici măcar unul īn care să mi se reproşeze limbajul folosit.

Foarte mulţi internauţi din USA se aşează la calculator şi īncep să scrie materiale pe care le publică gratuit pe internet, deşi ar putea să facă altceva mai distractiv sau mai bănos īn acel moment. Īn cazul romānilor acest lucru nu prea se īntīmplă şi una din cauze este tocmai sentimentul de apartenenţă la o cultură inferioară celei anglo-saxone, lucru care apare şi īn manifestările de servilism fata de limba engleză. Practic din toate popoarele latine, romānii (o parte din ei) sīnt singurii care au preluat nemodificat termenul englezesc "site" (pronunţat sait). Italienii, spaniolii şi portughezii nu au făcut-o, ei folosind "sito" (Italia) sau "sitio" (Spania şi Portugalia), dovedind că īşi respectă limba şi o socotesc egala celei engleze. Evident că īn franceză avem tot termenul "site" (pronunţat sit), identic ca scriere cu cel din engleză, dar asta pentru că englezii l-au preluat ei īnşişi din franceză, schimbīndu-i doar pronunţia.

Zahei, traducerile mele nu sīnt deloc forţate,ele reprezintă traducerea literală şi deci fidelă a termenilor englezeşti. Atīta timp cīt pe englezi nu-i deranjează modul de creare a unor cuvinte noi prin fuziunea unora deja existente, lucru care duce uneori la construcţii groteşti sau rizibile, nu văd de ce romānii ar da dovadă de o pudoare lingvistică exagerată. Dar se pare ca romānii se lasă īmbătaţi de muzicalitatea cuvintelor englezeşti şi nu se pot pune īn locul vorbitorilor nativi de engleză.

Alameida, discuţia nu ar trebui īn nici un caz restricţionată la domeniul informaticii, īn acest fel ar reieşi nişte concluzii false. Dar chiar dacă am face-o, tu prezinţi doar o parte a situaţiei de fapt. Există īntr-adevăr profesionişti īn domeniul TI care poate că şi-au format jargonul oral propriu (chiar dacă incorect), īnsă există mult mai mulţi oameni dornici să utilizeze calculatorul doar pentru jocuri şi internet şi nu au timp să stea cu dicţionarul īn faţa să caute fiecare cuvīnt englezesc pentru a-i afla corespondentul romānesc. Manualele de pe situl meu sīnt destinate acestei din urmă categorii, cu menţiunea că de fiecare dată cīnt traduc un termen pun īn paranteză şi termenul englezesc original. Iar termenii care desemnează operaţii cu fişierele sīnt traduşi īn toate manualele de familiarizare cu calculatoarele. Īn acestea nu se zice "dai copy şi apoi paste", ci se zice "copiezi fişierul şi īl lipeşti īn locaţia dorită". Există o diferenţă īntre limbajul vorbit şi cel scris, mai ales atunci cīnd este vorba de manuale, care trebuie să explice totul īn detaliu, īntr-o limbă romānă corectă. Cīt despre "randare" nu mi-ai spus care este termenul preferat de tine. Repet, nu am inventat eu acest cuvīnt, dar īl recomand, pentru că "redare" pretează la confuzii. Mergi pe forumul CG Arts şi vei vedea ca ei au o secţiune specială numită "Randare" ( http://www.cgarts.ro/index.php/pg/tutoriale/c/3 ) unde sīnt publicate articole educative (tutoriale) pe această temă. Situl CG Arts este folosit atīt de īncepători cīt şi de avansaţi, dar este greu de crezut că proprietarii lui (cei care au denumit secţiunea) nu activează profesional īn domeniul graficii digitale. Iar termenul "randare" poate fi găsit şi īn alte părţi, de exemplu īn cărţile tipărite. Astfel īn cartea "Ghidul gamer-ului pentru performanţe optime" publicat la Editura All īn anul 2003, tradus din engleza de Marcel Oaida, apare la pagina 90 tocmai termenul "Randarea", īn contextul explicării modului īn care este creată o imagine 3D de către placa video.

din cīte ştiu eu traducerea LITERALA a expresiilor
"lend me a hand" - "imprumuta-mi o mina"
"i can't help myself ..." - "nu ma pot ajuta ..."
cīnd īn realitate ele īnseamnă "ajuta-ma" respectiv "nu ma pot opri ..."

aşa ca traducerea "literala" poate fi greşită. hard disk nu e disk dur, ci disk fix as far as i know.

 

a lipi e cu totul altceva decīt ceea ce se intimpla cu fisierul ala. oricum, īn eng a lipi = to glue. nu prea am auzit īn vorbirea curenta "paste" cu sensul de a lipi.

alte motive/cauze ale folosirii intensive a limbii engleze īn afara de faptul ca pur şi simplu cultura lor o domina pe a noastra şi īn afara de zecile de argumente date de ceilalti "internauti care periaza acest forum", sunt: multe acronime au devenit standard şi ele provin din engleza (HTTP, HTML, XML, CDROM), cuvintele şi expresiile īn engleza sunt mai scurte deci mai uşor de folosit.

dacă vrei cu adevărat sa te pisi impotriva vintului, lupta pt eliminarea lui "mersi/merci" din vocabular pt ca noi īl avem pe multumesc, a lui "ciao" folosit la greu prin zona timisoara-banat samd.

de asemenea astept acronimul romānesc pt CDROM - cred ca ar fi ceva de genul MCSPDCPSDC - memorie care se poate doar citi, pe suport disc compact

ştiu ca nu vei pricepe nimic din ce īncerc eu sa īţi comunic, cum nu ai priceput nimic nici de la ceilalti, dar .... sa nu zica lumea ca nu am incercat sa īţi ofer alt tratament decīt cel pe baza de socuri electrice.

īn continuare, chiar dacă tsk nu te baneaza, ar fi pacat sa nu te tii de cuvīnt şi sa nu te retragi de pe forum ..... pe bune. mai foote-i şi pe alţii de pe alte forumuri la cap, ca pe mine (şi cred ca şi pe restu) īi plictisesti prea tare ....


PS: vaz ca şi rigli a postat chestii similare cīt scriam eu asta şi ma mai faceam ca muncesc. aşa ca mi-a dat o idee: tradu "WHY DON' YOU JUST GIVE US ALL A RIM JOB"

za moara ma-ta?
ptiu al draq! cum faci de poti sa scrii de la spital?
_________________
Parerea mea!

aici sigur nu o sa i se dea ban ... omu' e īnainte de toate.
_________________
What was I supposed to be doing ?

alexandru obreja se numeste acum ...

Aşa cum am mai spus, eu īncerc să păstrez sensul original al termenilor englezeşti atunci cīnd īi traduc. Īn engleză "discussion thread" īnseamnă o discuţie pe internet care se desfăşoară prin postarea succesivă de mesaje, formīndu-se astfel un fel de fir, la modul simbolic, bineīnţeles. Termenul "discussion" a fost abandonat īn unele softuri de creare a forumurilor (vBulletin) şi astfel a rămas doar "thread", care trebuie tradus "fir". Īnsă eu spuin "fir de discuţie" pentru că dacă aş spune doar "fir" mulţi nu ar īnţelege (sau s-ar face că nu īnţeleg) despre ce este vorba.

Acronimul USA īl folosesc ca atare pentru că aşa se numeşte ţara respectivă īn mod oficial ("United States of America"). Pe de altă parte eu folosesc şi termenul "usamerican" pentru a desemna un cetăţean al acestei ţări. Ei īnşişi īşi spun uneori "USians", deci nu văd de ce "usamerican" ar fi cumva greşit. Īn fapt este chiar mai corect decīt "american", pentru că americani sīnt toţi locuitorii continentului America (cu cele două părţi ale sale, de Nord şi de Sud). Nici romānilor nu le convine atunci cīnd sīnt numiţi "europeni" doar cetăţenii ţărilor Uniunii Europene", deci termenul "american" nu trebuie monopolizat de cetăţenii USA (asta nu e o idee a mea, locuitorii Americii de Sud se simt discriminaţi atunci cīnd nu sīnt socotiţi "americani").

Globalizarea nu īnseamnă crearea unei jungle moderne, ci a unei societăţi la nivel global īn care graniţele naţionale să se estompeze īn scopul facilitării schimburilor de orice fel. Dar globalizarea nu implică dispariţia culturilor naţionale sau a limbilor naţionale. Rigli, nu am nimic cu limba engleză, am citit mult īn engleză şi nu am de gīnd să mă opresc. Īnsă asta nu mă īmpiedică să susţin că limba romană este mai potrivită pentru a deveni limbă universală decīt engleza, deşi īn acest moment lucrurile stau aşa cum le ştim cu toţi.

Softurile ar trebui să aibă şi traducere īn romānă, aşa cum se īntīmplă deja pentru unele din ele. Nu văd care este problema aici, capacitatea de stocare a hardiscurilor actuale a crescut foarte mult, deci spaţiul ocupat de traducerea softurilor īn cīteva limbi nu ar trebui să reprezinte o problemă. La instalarea unor programe se oferă īncă de acum posibilitatea de a instala traducerea interfeţei şi comenzilor īn mai multe limbi. Nu văd de ce un romān nu ar putea să aibă orice program atīt īn engleză cīt şi īn romānă, urmīnd să decidă singur ce limbaj să aleagă. Dacă vine o rudă de-a noastră din străinătate ar trebui să poată comută pe limba sa preferată cu un singur clic de maus.

Termenul "hard disk " se poate traduce "disc dur", aşa cum fac francezii ("disque dur"), pentru că "hard" īnseamnă "dur" şi nu "fix". Dar eu am optat pentru romānizarea termenului, care mi se pare varianta optimă de traducere.

Dispozitivul de răcire numit īn engleză "cooler" se compune din două piese, una care iradiază căldura degajată de piesa răcită şi alta care accelerează īndepărtarea aerului cald. Īn engleză piesa care iradiază căldura se numeşte "heatsink", iar cea care īndepărtează aerul cald se numeşte "fan". Pentru limba romānă cele două piese se numesc "radiator", respectiv "ventilator". Dacă s-ar folosi īn romānă doar termenul "radiator" pentru traducerea lui "cooler", atunci acest lucru ar fi incorect, pentru că s-ar neglija existenţa ventilatorului. De aceea eu am propus termenul "răcitor", traducerea fidelă a englezescului "cooler".

Īn limba franceză se foloseşte "site internet" sau pe scurt "site", chiar dacă nu este īncă īn dicţionar. Rigli, vizitează siturile franţuzeşti şi vei vedea că am dreptate. La fel stau lucrurile şi īn cazul limbilor italiană, spaniolă şi portugheză. Termenul englezesc "site" provine din franceză şi īnseamnă "loc" īn spaţiu. A fost preluat īn terminologia informatică şi i s-a lărgit īnţelesul pentru a desemna şi un loc din spaţiul virtual.

Termenii de specialitate trebuie traduşi de specialiştii din domeniul respectiv. Dacă nu există deja un corespondent romānesc se poate inventa unul adecvat sau se poate prelua termenul englezesc. Īn ceea ce īl priveşte pe "o-ring" trebuie văzut dacă nu cumva există deja un corespondent īn limba romana, consultīnd tratatele de specialitate din domeniul ingineresc īn cauză. Nu văd de ce nu ar putea fi folosit "o-inel", ţinīnd cont că aceasta este traducerea termenului englezesc. Trebuie văzut şi cum este tradus termenul "o-ring" īn franceză, germana, etc. īnainte de a decide care să fie termenul romānesc.

Caseta, cunoştinţele mele de istorie romānă sīnt minime, deci nu am fost influenţat de aceste lucruri aşa cum presupui tu. Pe de altă parte, dacă sīntem pe cale să fim asimilaţi de o cultură mai puternică, aşa cum susţii tu, atunci rămīne să apară şi aspectele pozitive ale culturii anglo-saxone (seriozitatea, inventivitatea, curajul de a avea iniţiative, etc.) pe care eu nu le-am remarcat īncă. Ce facem deci, preluăm doar forma (limba), dar nu şi fondul (atributele esenţiale ale culturii respective) ?

Traducerea literală nu este perfectă īn cazul sintagmelor, dar este cea mai bună soluţie īn cazul cuvintelor compuse, care nu au mai multe īnţelesuri, spre deosebire de sintagme.

Caseta, verbul " a lipi" se poate traduce din romānă īn engleză īn mai multe feluri. Conform dicţionarului romān-englez de la adresa http://www.diseara.ro/templates/dre.php3 , "a lipi" se traduce prin : "to glue", "to paste", "to stick", etc. Toate manualele de familiarizare cu calculatoarele (folosire MS Word, etc.) tipărite īn limba romana la diverse edituri traduc "to paste" prin "a lipi". Nu toate expresiile şi cuvintele din engleză sīnt mai scurte decīt cele din romană. Eu nu lupt pentru nimic, am scris un material cu opiniile mele despre evoluţia actuală a limbii romāne şi l-am pus pe situl meu. Nu fac publicitate īn nici un fel la materialul scris de mine. este prima oară cīnd vin pe un forum pentru a clarifica unele lucruri despre acest material şi asta pentru că nu am mai participat la discuţii pe forumuri de vreo 4-5 luni.

Caseta, nu te obligă nimeni să vizitezi acest fir dacă te plictiseşti atīt de tare. Eu am să răspund la mesajele serioase īn care mi se solicită clarificări (cum este de ex. al lui Rigli), pentru că mi se pare politicos să fac astfel.

Alameida, eu accept criticile şi respect dreptul celorlalţi de a avea o opinie diferită de a mea. Īnsă ţine cont de faptul că este vorba de situl meu, unde eu decid ce scriu şi cum scriu, iar ceilalţi decid dacă citesc sau nu ceea ce am scris eu. Nu văd de ce este atīt de greu de īnţeles acest lucru, mai ales că argumentele celor care m-au contrazis nu au fost deloc convingătoare. Nu mi-ai răspuns ce termen foloseşti tu īn loc de "randare". Sigur că poţi să pui legături către "sute de situri" şi "zeci de manuale" care folosesc termeni "autentici", cu condiţia să fie īn limba romānă. Cred că vizita la psihiatru ar fi mai indicată pentru participanţii la această discuţie care īşi expun īn mod public fanteziile homosexuale aparent reprimate atīt de multă vreme.

pretenii mei garcia şi louis tocma' me-au zis ca nu e adevărat. poate şi pt ca erau high .....

 

nimic nu te impiedica. nici logica (engleza are cuvinte şi expresii mai scurte, gramatica mai simpla şi e deja cea mai vorbita limba din lume), nici bunul simt .... nici realitatea. asta pt ca nu ai legatura cu nici una din ele .....

 

şi tot aşa... pīnă la urma problema ta nu e pronunţia. tu doar nu stii cum sa scrii īn engleza termenii astia.

 

pai poate ar fi mai bine sa te manifesti exclusiv pe site-ul tau

 

daaaa, alameida e un dobitoc

 

evident. cīnd ai idei batute cu ciocanu īn cap ... nimic nu e convingator

 

jajaja ... de fapt asta e un forum ghiei şi dacă te prindem, te futem īn gaozu ala obosit pīnă reciti eminescu īn engleza, bai fiu' din flori al lui pruteanu ....

hard disc este chiar disc dur, pentru ca a apărut după discheta, care era un disc flexibil. e drept ca ulterior a apărut şi denumirea alternativa de "fixed disk".
_________________
this is the official view of the voices īn my head.


Last edited by zahei on Fri Aug 19, 2005 6:40 am; edited 1 time īn total

rendering. m-am obişnuit cu el şi suna bine, familiar. crede-ma ca n-am nici un chef sa deschid word-ul şi sa citesc "copiaza" şi "lipeste", "vizualizeaza" şi "Ajutor". Ma simt bine cu hard disk, FIFO (tot nu mi-ai spus ce parere ai de PIPI) şi "Copy/Paste". nu le-as schimba pentru nimic īn lume. şi stii de ce? cu toate ca limba romana mi-e draga (după cum vezi ma exprim coerent şi scriu corect), nu este facuta pentru termeni tehnici. din păcate pentru noi toţi, documentatiile tehnice nu au fost traduse īn limba romana la timpul potrivit şi ne-am obişnuit prea tare cu termenii englezeşti. īncearcă sa-i convingi pe alţii mai tineri. eventual explica-le şi de ce nu e frumos sa scrii "somik uşor", "pupycy", "hai mey" şi "kand". mult succes.
_________________
this is the official view of the voices īn my head.

mie imi place pusthiul, are un tzel īn viatza, stie ce urmareste: globalizarea limbii romane! Sandele după ce o reusesti p'asta, treci la punctul 2: refacerea stratului de ozon! da, moldovean abrutizat de laba?
_________________
Parerea mea!

Zahei, părerea ta ca limba romānă nu este potrivită pentru termeni tehnici este una cu totul singulară şi cred că vei avea mari greutăţi să o susţii cu argumente. Īn Romānia există īnvăţămīnt superior tehnic de peste o sută de ani şi īn tot acest timp s-au publicat tratate, manuale şi articole cu conţinut tehnic īn limba romānă. Au fost importate mii de neologisme cu īnţeles tehnic din germană, engleză, franceză, etc., īnsă īntotdeauna ele au fost modificate pentru ca să se integreze bine īn limba romană. Numai după 1990 a apărut o stare de lene şi nepăsare faţă de limbă, iar termenii tehnici au fost introduşi ca atare din engleză şi apoi "cratimizaţi" īntr-o veselie, rezultīnd de multe ori situaţii lingvistice groteşti sau ridicole.

Limba romānă este foarte potrivită pentru termeni tehnici, dacă aceştia sīnt adaptaţi la caracteristicile ei, lucru care este extrem de simplu. Īn primul rīnd trebuie menţinut caracterul fonetic al limbii, acest lucru fiind respectat pīnă acum cu sfinţenie. A fost la un moment dat nevoie să se preia termenul tehnic nemţesc "Lager" folosit īn mecanică. El nu a fost importat ca atare şi nu s-a spus "lager-ul", ci "e"-ul de la final a fost transformat īn "ă" (a cu căciuliţă) şi termenul rezultat a fost "lagăr". Nu s-a plīns atunci nimeni că nu se mai īnţelege despre ce este vorba şi că trebuia importat "lager" că atare. La fel stau lucrurile şi īn cazul nemţescului "Scheibe", care īn romānă a devenit "şaibă". Nimeni nu a protestat ca atunci cīnd citeşte documentaţie tehnică īn germană īntīlneşte "Scheibe" şi din cauză că īn romānă termenul se scrie altfel are probleme cu īnţelegerea lui. Chiar şi cu engleza s-a procedat la fel . Cīnd a apărut piesa numită īn engleză "transistor", īn romānă i s-a spus "tranzistor". Exemplele pot continua la nesfīrşit. Este cu atīt mai stranie situaţia de acum, īn care orice adaptare a cuvintelor englezeşti este privită ca o blasfemie şi ca un mijloc de a crea confuzie īn rīndul romānilor care citesc documentaţie tehnică īn engleză.

Documentaţiile tehnice au fost traduse la timpul potrivit, dar ele trebuie citite. Īn Romānia se publică cărţi despre utilizarea calculatoarelor de mai bine de zece-doişpe ani, cărţi care reprezintă de cele mai multe ori traduceri ale unor manuale scrise iniţial īn engleză. Aceste cărţi există deci īn librării şi biblioteci, dar pentru cine nu vrea să le citească este ca şi cum n-ar exista. Mi se spune că am pierdut legătura cu realitatea, pentru că toată lumea foloseşte englezisme. Stau atunci şi mă īntreb despre ce realitate este vorba, despre cea REALĂ, adică aceea de care ne lovim cīnd plecăm de la calculator şi intrăm īntr-o librărie sau despre o realitate ĪNCHIPUITĂ, pe care fiecare o poate modifica după dorinţă. Toate cărţile existente īn librarii traduc termenii non-tehnici īn romānă şi evită pe cīt posibil folosirea de barbarisme. Am deschis recent două manuale despre Adobe Photoshop CS (dintre care unul era tradus după manualul oficial) şi īn ambele se vorbea despre "straturi", nu despre "layer-e". Acelaşi termen era folosit şi īntr-un manual detaliat despre AutoCAD 2005 apărut la Editura Teora. Nu mai vorbesc de faptul că īn toate manualele se vorbeşte despre "copiere", "tăiere", "lipire" şi nu despre "copy", "cut", "paste", deşi denumirea īn engleză este şi ea amintită. Sīntem īntr-o economie de piaţă şi nici o editură nu şi-ar permite să scoată cărţi care nu se vīnd, deci aceste cărţi se vīnd, iar terminologia folosită īn ele a devenit familiară pentru zeci sau sute de mii de oameni īn toţi aceşti ani de cīnd se publică īn romānă cărţi pe teme TI. Iar folosirea unor termeni non-tehnici romāneşti nu se īntīlneşte numai īn manualele unor softuri, ci şi īn cele ale unor limbaje de programare (C++, C#, etc.). Numai cine nu vrea, nu observă acest lucru.

Zahei, este īmbucurător faptul că "ţi-e dragă" limba romānă, īnsă modul tău de abordare a situaţiei actuale a acestei limbi nu lasă să se īntrevadă sinceritatea sentimentelor tale, pe care eu de altfel nu le contest. Īnsă dacă tu susţii că limba romānă "nu este potrivită pentru termeni tehnici", va veni şi altcineva care va susţine că limba romānă nu este potrivită pentru termenii folosiţi īn economie, cineva care va zice acelaşi lucru despre termenii folosiţi īn ştiinţele politice şi aşa mai departe pīnă cīnd se va īncetăţeni opinia ca limba romānă nu este potrivită pentru nimic īn afară de īnjurături, deci ea poate fi abandonată şi īnlocuită cu engleza, chiar dacă "savoarea" īnjurăturilor englezeşti nu se compară cu cea a omoloagelor lor romāneşti. Īn fapt problema de nepotrivire nu este a limbii romāne, care se poate adapta şi moderniza, ci a celor care o vorbesc dar nu o mai respectă, probabil pentru că se simt mai apropiaţi de limba engleză, dar mai degrabă pentru că nu vor să facă efortul de a īnţelege că distrugerea limbii romāne prin transformarea ei īntr-o romgleză fără nici un fel de reguli gramaticale īi va afecta īn cele din urmă şi pe ei.

Să revenim la termenul "rendering". Tu, Zahei, susţii preluarea lui ca atare, nemodificat şi apoi eventual "cratimizarea" lui pentru plural sau articulare. Deci am avea "rendering-uri" şi "rendering-ul". Dar ce ne facem dacă avem nevoie de verbul derivat ? Eu nu am văzut pe nimeni pīnă acum folosind verbul "a renderinga". De exemplu trebuie să traducem propoziţia : "The image was rendered using a special software". Traducem "Imaginea a fost renderingată folosind un soft special" ? Sau verbul ar trebui să fie "a renderiza" ? Deci am avea "Imaginea a fost renderizata folosind un soft special" ? Dar dacă acceptăm acest din urmă verb, substantivul nu ar trebui să fie "renderizare" şi nu "rendering" ? Iată cum am mai găsit un cuvīnt care ar putea fi foosit pentru traducere alături de "randare" şi "redare". Utilizarea lui "rendering" creează probleme, unele din cauza faptului că termenii derivaţi sună grotesc. Putem să-i spunem cuiva : "Renderinghează imaginea şi apoi pune-o pe internet" ? Dar să presupunem că derivăm verbul romānesc din cel īn engleză care este "to render". Atunci folosim mai degrabă expresia "Rendează imaginea..." Eu nu am auzit pe nimeni folosind acest verb.

Zahei, faptul că tu preferi o interfaţă īn engleză nu īnseamnă că alţii nu pot avea o altă părere. Pe mine nu m-ar deranja o interfaţă bine tradusă īn romānă, pe care s-o comut după dorinţă cu una īn engleză. Şi nu m-ar deranja nici o tastatură cu taste īn plus pentru diacritice, dar nimeni, inclusiv statul romān, nu se sinchiseşte de acest lucru. Chestia cu PIPI este o tentativă de argumentare pe baza metodei de "reducere la penibil", dacă o astfel de metoda de argumentare există. Eu nu am susţinut niciodată modificarea acronimelor tehnice, ele trebuie lăsate aşa cum sīnt. Cīnd vine vorba de alte tipuri de acronime, atitudinea poate fi (şi este de fapt) mai flexibilă. Sintagma "Information Technology" (IT) nu are un īnţeles tehnic, deci ea poate fi transformată īn "Tehnologia Informaţiei" (TI) fără ca să fie vreo problemă. Nu sīnt singurul care o folosesc, ea apare tot timpul īn revista PC Magazine şi există chiar şi o listă de discuţii a profesioniştilor īn informatică numită TIC-Lobby (TIC = Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiilor). Un lucru identic se face cu acronimul organizaţiei numită "Uniunea Europeană". Īn romānă se foloseşte acronimul UE, īn timp ce īn engleză se foloseşte EU ("European Union"). Cu toată anglofonia actuală nimeni nu spune "Dorim să ne integrăm īn EU". Mai sīnt şi alte exemple, de exemplu ONU. Ei bine, īn romānă nu se foloseşte acronimul englezesc UN ("United Nations"), ci unul romānesc ONU ("Organizaţia Naţiunilor Unite").

Ghencea, īnainte de a face afirmaţii tranşante este bine să ai la īndemīnă o argumentaţie solidă pe care să te bazezi. Faptul că tu ai o grămadă de prieteni īn USA şi nici unul nu a auzit de termenul "USians" cu referire la cetăţenii acestei ţări nu īnseamnă că termenul nu există şi nu este folosit. Dacă ai fi avut bunul-simţ să cauţi cuvīntul "usians" cu Google, ai fi găsit nenumărate pagini īn care el apare īn accepţiunea descrisă de mine. Sigur că poţi "băga capul īn nisip" şi să-ţi susţii pe mai departe opiniile, dar te faci de rīs pentru că īncerci să impui ca argument informaţiile obţinute de la un număr de cunoscuţi care nu poate depăşi cīteva sute, īn cel mai bun caz. Pui astfel īn balanţă un număr de cunoscuţi din USA (pe care să zicem că i-ai consultat) cu capacitatea motorului de căutare Google care indexează milioane de pagini scrise de vorbitorii de limba engleză. Dar la fel cum pentru unii romāni librăriile cu cărţi de informatică īn romānă nu există, la fel pentru tine se pare că Google nu există. Īnsă asta nu ar trebui să mire pe nimeni, pentru că vine de la cineva pentru care discuţiile nu trebuie să se sprijine pe argumente solide, ci pe dovezi de circumstanţă, iar cīnd acestea nu mai ajung, se foloseşte argumentul suprem care īn cazul tău este injuria. Ca urmare ţi-ai găsit şi tu locul pe lista mea de persoane ignorate.

salut! ma doare-n pula.
_________________
this is the official view of the voices īn my head.